Ziua Unirii Principatelor: semnificații și mesaje de responsabilitate pentru statul modern
Ziua Unirii Principatelor readuce în prim-plan unitatea, legea și datoria față de viitor
24 ianuarie, data Unirii Principatelor din 1859, a fost prilej pentru oficiali de a aminti importanța acestui moment în nașterea statului român modern și de a sublinia rolul unității, al respectului pentru lege și al responsabilității în consolidarea instituțiilor publice.
Comentariile președintei Curții Constituționale
Președintele Curții Constituționale a punctat semnificația istorică a evenimentului și legătura lui cu edificarea legalității în țară. Ea a subliniat că Unirea din 1859 reprezintă o piatră de temelie pentru statul modern și pentru dezvoltarea cadrului juridic național.
„începutul construcției statului român modern și expresia maturității unei națiuni”.
De asemenea, a amintit rolul comisiilor și instituțiilor în armonizarea legislației, care au pregătit terenul pentru viitoare instituții de control al constituționalității: „Actul unirii a însemnat și începutul ordinii statale bazate pe drept. Comisia de la Focșani, una dintre instituțiile centrale create cu prilejul Micii Uniri, a avut rolul de a armoniza legislația și instituțiile celor două Principate, fiind precursoarea jurisdicțiilor care, mai târziu, aveau să realizeze controlul constituționalității legilor în România. Totodată, lucrările acestei Comisii au constituit punctul de plecare pentru unul dintre proiectele propuse la adoptarea Constituției din 1866”
Președintele Curții a insistat că 24 ianuarie este și un simbol al statului construit pe reguli: „nu doar o zi a unității, ci și un simbol al desăvârșirii statului român, construit sub semnul legii, al rigorii și al răspunderii”.
În plus, a evidențiat necesitatea transmiterea conștiinței istorice și a valorilor legate de unitate și respect pentru lege: „Semnificația acestui act fondator rămâne puternică și astăzi, prin păstrarea vie a conștiinței începuturilor noastre și transmiterea mai departe a sensului profund al unității, respectului pentru lege și îndatoririlor față de viitor. Această zi ne reamintește că solidaritatea, curajul și viziunea comună pot transforma aspirațiile unui popor în realitate durabilă, așezând temeliile României moderne”, a adăugat Tănăsescu.
Sorin Grindeanu: Unirea, început pentru reconstrucție
Un lider politic a apreciat că Ziua Unirii Principatelor marchează un pas esențial în reconstrucția țării și a subliniat importanța unității și a viziunii politice care au făcut posibil momentul din 1859.
„Aniversăm astăzi 167 de ani de la prima Unire a Principatelor române: Moldova și Țara Românească. Este un moment istoric care a fost posibil datorită unității românilor și viziunii clasei politice de la acea vreme. Aceeași determinare și viziune clară au contribuit de atunci, în diverse momente istorice, la construcția României moderne, stat membru al Uniunii Europene și al NATO. Este o lecție pe care nu trebuie să o uităm, mai ales în această perioadă geo-politică complicată”
Declarația a fost publicată pe o rețea de socializare, unde oficialii au transmis mesaje de reamintire a lecțiilor istoriei.
Radu Marinescu: unitatea ca proiect cotidian
Ministrul Justiției a punctat că unitatea nu este doar un eveniment trecut, ci un proces continuu, construit prin respect pentru lege, solidaritate și responsabilitate civică.
„Cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, adresez tuturor românilor cele mai sincere gânduri de respect și recunoștință pentru generațiile care au avut curajul, viziunea și responsabilitatea de a pune temelia statului român modern. Unirea din anul 1859 a reprezentat un proiect de voință națională, construit pe aspirația către dreptate, egalitate și respect pentru lege. A fost începutul unui drum care a consolidat instituțiile statului și a conturat valorile fundamentale pe care se sprijină și astăzi societatea românească”
El a mai subliniat rolul justiției în menținerea încrederii în instituții: „Statul de drept, independența sistemului judiciar și garantarea drepturilor și libertăților fundamentale reprezintă piloni ai unității naționale și ai încrederii cetățenilor în instituțiile publice. O justiție puternică și echitabilă este expresia maturității unei națiuni și a respectului pentru idealurile care au stat la baza Unirii”.
Mesajul premierului despre responsabilitate și reforme
Prim-ministrul a reafirmat că unirea dintre Moldova și Țara Românească a deschis calea către statul modern, remarcând contribuția liderilor de atunci și a intelectualilor formați în spațiul european la proiectul național.
„Ne exprimăm recunoștința față de cei care au avut viziunea și curajul de a face acest pas”, a spus el.
El a amintit că domnia lui Alexandru Ioan Cuza a marcat începutul construirii administrației moderne, a sistemului educațional și a unui aparat de stat funcțional, iar reformele acelei perioade au fost orientate spre crearea unui stat eficient. În încheiere, a transmis un apel la consolidarea responsabilității, transparenței și respectului pentru reguli ca premise ale unei guvernări eficiente: „Privind către anul 1859, înțelegem că reformele sunt necesare și că ele trebuie susținute de responsabilitate, transparență și respect pentru reguli. Aceasta este și responsabilitatea noastră astăzi. România are nevoie de un stat care funcționează, își respectă cetățenii și folosește responsabil resursele disponibile, bazat pe instituții credibile și eficiente. La mulți ani, România! La mulți ani românilor de pretutindeni!”
