Malabsorbția fructozei și anxietatea: ce arată noile cercetări
Un studiu publicat într-o revistă științifică sugerează că fructoza neabsorbită complet în intestin ar putea fi legată de anxietate. Autorii propun că efectul ar veni din schimbările produse la nivelul microbiomului intestinal și din activarea unor răspunsuri inflamatorii care pot influența funcția cerebrală.
Ce a găsit studiul la oameni – legătura dintre malabsorbția fructozei și anxietate
Cercetătorii au evaluat 55 de bărbați sănătoși și au descoperit că aproximativ 60% prezentau malabsorbție a fructozei. Persoanele din acest grup au înregistrat scoruri mai ridicate la chestionarele de anxietate și au prezentat diferențe în markerii inflamatori și în compoziția microbiomului intestinal. Autorii subliniază însă că datele descriu o asociere și nu dovedesc că malabsorbția fructozei cauzează direct anxietatea.
Malabsorbția fructozei și anxietatea – dovezi experimentale la animale
Pentru a explora mecanismele, cercetătorii au efectuat experimente pe șoareci incapabili să absoarbă eficient fructoza. După patru săptămâni de expunere la acest zahăr, animalele au fost testate cu protocoale uzuale pentru anxietate și depresie. După cum a explicat Karina Petrova pentru o publicație de specialitate, șoarecii cu malabsorbție au manifestat comportamente asociate anxietății și depresiei: au petrecut mai puțin timp explorând spațiile deschise și au avut reacții de teamă mai frecvente.
Analizele au arătat modificări semnificative ale microbiomului intestinal și semne de inflamație la nivelul microgliei, celulele imunitare din creier. Autorii consideră că dezechilibrele intestinale pot declanșa răspunsuri inflamatorii care, prin circuite imune și neuronale, afectează funcția cerebrală.
Cum comunică anxietatea cu sistemul digestiv
„Anxietatea nu este doar o experiență mentală, ci una profund corporală. Atunci când percepem o amenințare, reală sau imaginară, organismul activează sistemul de răspuns la stres. Cresc nivelurile unor hormoni precum cortizolul și adrenalina, se modifică ritmul cardiac, respirația, tensiunea musculară și inclusiv funcționarea aparatului digestiv, putând apărea greață, balonare, crampe sau modificări ale tranzitului intestinal”, explică Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian și psiholog clinician.
Conform ei, disconfortul digestiv poate alimenta la rândul său stări de îngrijorare: „Din acest motiv, poate apărea un cerc vicios: disconfortul digestiv produce îngrijorare și hipervigilență față de corp, iar această stare de alertă amplifică la rândul ei simptomele digestive.
Persoana începe să fie atentă la fiecare senzație corporală, să anticipeze că se va simți rău și să își limiteze activitățile, ceea ce poate întreține anxietatea”, lămurește psihoterapeutul.
„Cu cât atenția este mai concentrată asupra simptomelor și cu cât acestea sunt interpretate mai catastrofic, cu atât ele pot fi resimțite mai intens”, avertizează ea.
Rolul alimentației într-un context complex
Specialistul atrage atenția că legătura dintre dietă și sănătatea mintală este complexă și nu poate fi redusă la relații cauzale simple. „Există tot mai multe cercetări care sugerează că obiceiurile alimentare sănătoase se corelează cu niveluri mai reduse de stres și cu o stare emoțională mai bună. Totuși, este important să evităm concluziile simpliste de tipul «un aliment provoacă anxietate» sau «o dietă vindecă anxietatea»”, subliniază aceasta.
Starea mentală este modelată de mulți factori în paralel – predispoziții genetice, experiențe de viață, somn, relații sociale, activitate fizică și nivelul general de stres – astfel că o abordare integrată, care ia în calcul atât corpul, cât și mintea, oferă cele mai bune șanse pentru rezultate durabile. „Este important ca oamenii să înțeleagă că nu trebuie să aleagă între explicațiile «fizice» și cele «psihologice». Organismul funcționează ca un întreg, iar sănătatea mintală și cea fizică se influențează reciproc în permanență. Tocmai de aceea, o abordare integrată, care ia în considerare atât corpul, cât și mintea, oferă adesea cele mai bune rezultate pe termen lung”, conchide Gabriela Răileanu.
Sinteză: mecanisme posibile
- Malabsorbția fructozei poate ajunge la intestinul gros, unde zahărul este fermentat de bacterii, modificând echilibrul microbiomului.
- Dezechilibrele microbiene pot favoriza inflamația locală și sistémică, cu impact asupra markerilor imuni.
- Inflamația periferică și semnalele imune pot activa microglia și altera funcții cerebrale legate de stare și comportament.
