Stabilitate politică, buget și reforme: poziţia premierului privind priorităţile României
Premierul Ilie Bolojan a subliniat, într-un interviu acordat unei televiziuni naţionale, că principalul obiectiv rămâne o stabilitate politică care să permită decizii responsabile în contextul negocierilor pentru bugetul pe 2026, presiunilor pentru reforme economice şi tensiunilor din interiorul coaliţiei. El a discutat despre ajustarea deficitului, finanţarea administraţiilor locale şi reformarea aparatului de stat, respingând ideea majorării TVA şi plecarea masivă din sectorul public. De asemenea, a abordat teme externe sensibile care privesc poziţionarea României la nivel european şi global.
Atacurile din coaliţie şi importanţa stabilităţii politice
Premierul a avertizat asupra efectelor negative ale conflictelor politice interne şi a cerut concentrarea pe măsuri concrete pentru ţară. „Scenariile sunt la ordinea zilei, dar trebuie să ne concentrăm pe România, care are nevoie de responsabilitate. Una este să faci spectacol, alta este să faci ceva pentru România”, a spus Ilie Bolojan.
Despre impactul criticilor din coaliţie, el a punctat: „Atacurile din Coaliție nu ajută cu nimic la câștigarea încrederii pentru România”. A mai subliniat că guvernarea se bazează pe planuri discutate şi asumate colectiv: „Declarațiile nu mă afectează, pentru că noi nu lucrăm după ureche, încercăm să lucrăm după un plan. Aceste calificative îi afectează și pe miniștrii din Guvern, de la toate partidele. Toate deciziile au fost luate de comun acord.”
Inflaţie, ţinte macroeconomice şi TVA
În privinţa perspectivelor economice, premierul a arătat aşteptări de temperare a inflaţiei şi a prezentat ţintele guvernamentale pentru anul în curs. „Inflația ar trebui să scadă anul acesta”, a declarat Ilie Bolojan.
Referitor la strategia fiscală: „Ținta de inflație pe care se lucrează în acest moment este de 4%–4,5%, astfel încât să ajungem la o țintă de deficit de 6%. Nu se impune majorarea TVA”, a spus Ilie Bolojan.
Finanţarea administraţiilor locale şi reforme administrative
Pe tema resurselor pentru unităţile locale, şeful executivului a precizat că primăriile vor beneficia de venituri mai mari datorită unor modificări fiscale: „Toți primarii vor primi mai mulți bani decât anul trecut. Vor avea venituri mai mari, pentru că majorarea impozitului pe proprietate reprezintă un venit direct al primăriilor”.
El a explicat şi mecanismele de colectare şi stimulentele la plată: „Există două termene de plată a impozitelor și sunt termene care trebuie respectate. De exemplu, dacă plătești până la sfârșitul lunii martie, beneficiezi de anumite bonificații. Este strategia fiecărei primării, atât timp cât se încadrează în limitele legii”.
Despre pachetul de reformă administrativă, Bolojan a spus că acesta corectează deficienţele şi schimbă modul de funcţionare al administraţiei: „Pachetul care ține de administrație corectează deficiențele, dar schimbă, totodată, administrația din România”.
Întrebat despre riscul unei moţiuni de cenzură, el a minimalizat probabilitatea: „Nu am nicio emoție legată de o moțiune de cenzură”.
Reforme în sectorul public şi politica salarială
Guvernul urmăreşte ca salariile din sectorul public să reflecte performanţa, iar contractele de management să nu blocheze schimbările necesare: „La stat trebuie să ai un salariu care să reflecte aportul adus acolo, dar acești oameni și-au blindat posturile prin contracte de management”, a declarat premierul.
Despre ajustările bugetare şi măsurile de eficienţă pentru 2026, Bolojan a explicat: „În 2026 trebuie să închidem formulele de ajutorare pentru a forma o nouă bază de cheltuieli, necesară ajustării deficitului. Am fost puși în situația, din cauza deficitelor mari, de a risca suspendarea fondurilor europene și a fost nevoie să luăm măsuri de corecție. Acestea au vizat atât componenta de creștere a veniturilor, cât și formule de ajustare, însă cu costuri pentru cetățeni”.
Politica externă: Mercosur, Consiliul pentru Pace şi Groenlanda
Pe plan extern, premierul a susţinut că deciziile privind acorduri comerciale s-au luat în coordonare la nivel european şi că acestea pot aduce beneficii macroeconomice: „Mercosur înseamnă oportunități pentru Uniunea Europeană și, indirect, pentru România. Discuția s-a jucat mai mult emoțional și politic, iar decizia s-a luat în consecință, pe ultima sută de metri. Vorbim însă de aspecte macroeconomice: cu cât Uniunea Europeană merge mai bine, cu atât există efecte pozitive și asupra economiei României”, a declarat Ilie Bolojan.
Despre participarea la eventuale iniţiative internaţionale cu costuri semnificative, el a cerut analiză comună cu partenerii europeni: „România trebuie să analizeze, împreună cu celelalte țări europene, dacă și în ce condiții ar putea participa la acest consiliu. Suma de un miliard de dolari este una importantă, iar România are posibilitatea de a aloca fonduri pentru un proiect sau altul, însă acest lucru trebuie calculat foarte atent, pentru că fiecare ban alocat trebuie justificat prin interesul național și prin situația economică în care ne aflăm”.
Referitor la situaţii sensibile precum cea legată de Groenlanda, premierul a exclus ipoteza trimiterii de trupe şi a insistat asupra respectării regulilor internaţionale: „Cred că o astfel de ipoteză de lucru este exclusă. Este însă bine că, după Davos, lucrurile s-au mai temperat. Personal, cred că pentru România este important să susțină, la nivel internațional, politici care țin de respectarea regulilor internaționale, gândindu-ne la evenimentele istorice produse în această parte din lume. Trebuie respectate granițele”.
El a mai atras atenţia asupra necesităţii unor poziţii unitare la nivel european: „Cu cât țările Uniunii Europene au poziții convergente, cu atât Uniunea rămâne un actor important în spațiul geopolitic mondial”.
Davos, reprezentare şi reacţii la gesturi publice
Despre participarea delegaţiei la Forumul Economic Mondial, premierul a menţionat că întâlnirile au avut un mandat clar şi că misiunea a fost activă în stabilirea de contacte: „A fost o conferință care, dincolo de prezentările miniștrilor, a inclus întâlniri ale celor trei miniștri care au reprezentat România. Să nu uităm că, în anii precedenți, România nu a avut reprezentant la Davos. Miniștrii au avut aprobarea mea să ne reprezinte, iar acum urmează să vedem ce contacte au stabilit”.
Întrebat despre gesturi provocatoare făcute de politicieni în străinătate, Bolojan a preferat să nu comenteze agresiv, dar a invitat la reflecţie: „Nu comentez acest gest. Fiecare om politic face ce consideră și răspunde pentru ceea ce face. Dar trebuie să ne gândim, ca români, dacă ne-am fi simțit bine în situația în care cineva ar fi făcut un gest legat de harta României. Este decizia dânsului. Este greu de presupus că ar putea fi anchetat, nu cred că este un gest cu conotație penală. Nu aceasta este problema României astăzi”.
În concluzie, mesajul premierului rămâne axat pe necesitatea stabilităţii politice, pe adoptarea unor decizii fiscale şi administrative responsabile şi pe menţinerea unor poziţii coerente în plan extern pentru a nu slăbi imaginea şi credibilitatea României.
