AUR în alarmă: miza protestului pro-Georgescu – salvarea celor 40% de nemulțumiți într-un electorat care se reînnoiește generațional, avertizează Cristian Pîrvulescu

Protestul pro-Georgescu: de ce mobilizarea din București a fost sub așteptări

Manifestația organizată în Parcul Izvor pentru susținerea fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a avut o miză politică mai largă decât sprijinul acordat acestuia. Potrivit politologului Cristian Pîrvulescu, protestul a fost și o încercare de a păstra în jurul AUR electoratul nemulțumit de partidele tradiționale, estimat la aproximativ 40%.

Analistul a explicat de ce această nemulțumire nu se transformă automat în participare la manifestații și de ce numărul celor prezenți a fost mai mic decât estimările anunțate de organizatori.

Protestul pro-Georgescu și disputa privind caracterul manifestației

Manifestația de sâmbătă, 14 noiembrie, s-a desfășurat fără avizul Comisiei de avizare a adunărilor publice din cadrul Primăriei Capitalei. Cu o zi înainte, Tribunalul București respinsese cererea formulată de trei persoane de anulare a avizului negativ.

Jandarmeria avertizase asupra unor posibile riscuri, având în vedere că în centrul Capitalei se aflau în aceeași zi și suporteri polonezi veniți pentru meciul România-Polonia. Instituția a precizat că va asigura protecția tuturor persoanelor din spațiul public.

Pîrvulescu a susținut că mesajele și scopul protestului intrau în contradicție cu ordinea constituțională. „Discuția pe care am auzit-o este dacă un astfel de miting poate fi sau nu autorizat. Mitingurile se notifică, cu condiția să respecte legea. Or, acest miting era total în afara ordinii constituționale. Pentru că, pe de o parte, nega dreptul instanțelor de a face anchetă, iar pe de altă parte, prin manifestările care s-au văzut acolo, nega pur și simplu decizia Curții Constituționale, care este obligatorie pentru toți. Și vorbesc de cea referitoare la anularea alegerilor. Ca urmare, decizia Curții Constituționale nu poate fi în niciun fel contestată prin astfel de manifestații. Manifestarea avea un caracter antistatal și anticonstituțional”.

În opinia politologului, prezența participanților veniți din alte regiuni, inclusiv cu autocarele, a contribuit la impresia de amploare. „Am înțeles că este o manifestație organizată de AUR, care a pus la dispoziție mijloace de transport. Aici nu vorbim de câteva mii de bucureșteni, ci de oameni aduși din toată țara. Cu siguranță, mulți dintre oamenii aceștia au sentimentul că li s-au furat alegerile sau că au fost mințiți. Dar asta nu înseamnă că, fiind sinceri în protestul lor, această manifestație este acceptabilă. Și ea se face, nu-i așa, în contextul în care AUR a organizat o dezbatere la Parlament”.

De ce protestul pro-Georgescu nu a atras mulțimi mai mari

Unii susținători au comparat manifestația din București cu protestele din Franța și din alte state europene, folosind inclusiv termenul de „revoluție”. Pîrvulescu consideră însă că situațiile nu sunt comparabile: în Franța, protestele au revendicări sociale și se înscriu într-o tradiție a mobilizării stradale.

„Protestele din Occident sunt de cu totul altă natură decât cele din România și nu pot fi în niciun fel asociate. În Franța există cereri sociale, care nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în România. Nu au nimic mesianic. Putem să fim de acord sau nu cu ele, dar nu seamănă în niciun fel, nu este vorba despre același lucru. În Franța se trece ușor la manifestații de stradă pentru că există tradiția revoluției. În Franța, fiecare generație vrea să asedieze, să distrugă Bastilia. Fiecare are câte o Bastilie de distrus. La noi nu există această tradiție și nu există o bază pentru așa ceva. Acesta este motivul pentru care, de fapt, mobilizarea este mică”, a explicat politologul.

Analistul a pus mobilizarea modestă și în legătură cu evoluțiile politice din Statele Unite. În opinia sa, rezultatele taberei lui Donald Trump la alegerile de la jumătatea mandatului ar fi putut influența succesul manifestației din Capitală.

„Eu sunt dintre cei care cred că impactul alegerilor americane de acum doi ani asupra alegerilor din România a fost destul de important și că impactul alegerilor de la jumătatea mandatului asupra succesului minuscul al acestei manifestații poate fi la fel de mare”.

Electoratul nemulțumit și strategia de coagulare a AUR

Potrivit lui Pîrvulescu, în jurul AUR s-a format o parte importantă a electoratului dezamăgit de partidele tradiționale. La protest au fost scandate și numele vicepreședintelui american J.D. Vance, într-un mesaj de susținere a mișcării MAGA.

Politologul spune că segmentul electoral nemulțumit nu este nou și că, în diferite perioade, a sprijinit formațiuni naționaliste. El amintește de rezultatul obținut de Partidul România Mare la alegerile din 2000 și de felul în care partidele mai mari au atras ulterior o parte dintre acești alegători.

„Altfel spus, electoratul acesta nemulțumit este de multe tipuri. Este un electorat care se reînnoiește generațional. L-am văzut deja în 2000, la votul pentru PRM, și continuă să supraviețuiască până astăzi în diferite forme: AUR și, apoi, datorită AUR, SOS și POT. Potențialul a fost mereu de 40%. Deci nu este ceva nou. În 2000 eram după o criză economică resimțită dur, cu o stare de nemulțumire generalizată. Încă nu începuse războiul hibrid în adevărata lui formă, dar Corneliu Vadim Tudor a ieșit pe locul doi la alegerile prezidențiale, iar prezența la vot a fost de peste 60%. Deci cei 25% pe care i-a luat PRM erau enorm de mult, dacă ne raportăm la ce se întâmplă acum. Aceasta este baza pe care se construiește, în funcție de stările de spirit. Ce au făcut partidele sistemului, în primul rând PSD și apoi PD-PDL-PNL, este că au preluat această sursă. Din PRM, Olguța Vasilescu și ceilalți au trecut la PSD, iar din cealaltă zonă a preluat masiv PD-ul”, a declarat Pîrvulescu.

În opinia sa, AUR a reușit să valorifice dezamăgirea față de formațiunile consacrate și să adune o parte importantă a acestui electorat. Totuși, nemulțumirea politică nu se traduce neapărat în dorința de a participa la proteste.

„Vedem cum partidele sistemului au încercat să absoarbă acest electorat, și acesta este motivul pentru care nu mai au niciun fel de ideologie. Dar oamenii s-au plictisit. Cei nemulțumiți nu au cum să se îndrepte către aceste partide, așa că se îndreaptă către alte forme de organizare politică. Ce a reușit Simion a fost să creeze, în momentul oportun, o mișcare care să confedereze toate nemulțumirile din societate. Dar aceste nemulțumiri nu iau forma unor proteste de stradă. Și să știți că, în perioada ianuarie-februarie 2025, când am văzut manifestațiile din Piața Victoriei, oamenii abia așteptau să plece. Nu toți, dar destul de mulți. Deși nu erau împotriva ideii, erau obligați să ajungă acolo, erau lucruri care le depășeau până la urmă interesele. Asta nu înseamnă că nu există senzația că alegerile le-au fost furate, dar asta pentru că există în continuare o ambiguitate în analiza situației de atunci”, a conchis politologul.

Câți oameni au participat la manifestație

Protestul pentru susținerea lui Călin Georgescu a început în Parcul Izvor, în apropierea Palatului Parlamentului, în jurul orei 14:00. La manifestație au participat aproximativ 8.000 de persoane, inclusiv liderul AUR, George Simion, și alți reprezentanți ai formațiunii. După ora 16:00, cea mai mare parte a mulțimii s-a dispersat.

Ulterior, câteva mii de participanți s-au deplasat în fața Arestului Central din Capitală, unde au scandat și au cerut eliberarea lui Călin Georgescu. În jurul orei 18:30, acolo mai rămăseseră câteva sute de persoane.

Sursă