Muncitorii din Asia: de ce îi angajează firmele, deși costurile sunt mai mari
În timp ce mulți români consideră că salariile sunt prea mici, numeroși angajatori spun că nu găsesc suficienți oameni pentru posturile disponibile. În acest context, companiile recrutează tot mai des lucrători din Asia, chiar dacă angajarea lor poate costa cu peste o treime mai mult decât cea a unui salariat român. Antreprenorul Eugen Saulea explică de ce unele firme aleg această variantă și ce beneficii urmăresc.
Pentru posturile necalificate din comerț, recrutarea personalului străin nu este, în sine, o metodă de reducere a cheltuielilor. Costurile suplimentare includ cazarea, masa și transportul, iar modificările legislative privind recrutarea lucrătorilor din afara Uniunii Europene pot adăuga alte cheltuieli. Colaborarea cu agenții autorizate de muncă temporară presupune, la rândul ei, costuri adiționale.
„Un muncitor din Asia costă cu peste 35% mai mult decât un angajat autohton. Aici discutăm despre personal necalificat, mai precis despre lucrătorii comerciali. Diferența apare din costurile suplimentare celor salariale – cazare, masă, transport etc.”, explică antreprenorul.
Muncitorii din Asia și cerințele locurilor de muncă
În logistică și comerț, angajații pot avea de manipulat mărfuri, pregătit comenzi, sortat sau ambalat produse. Volumul de lucru se schimbă în funcție de proiect, iar unele posturi presupun ture diferite, un program adaptabil și îndeplinirea unor sarcini conexe, în condițiile contractului de muncă.
Potrivit lui Eugen Saulea, disponibilitatea de a răspunde acestor cerințe poate conta mai mult decât diferențele de salariu. „Salarizarea rămâne un criteriu important în decizia de a lucra cu forța de muncă externă. Dar, mai important decât salariul este factorul «disciplină»”, afirmă acesta.
Antreprenorul indică respectarea programului, acceptarea muncii în schimburi și disponibilitatea pentru activități conexe printre aspectele importante pentru angajatori. El spune că, în unele cazuri, lucrătorii români nu acceptă schimbări de program sau deplasări temporare solicitate de angajator.
Un exemplu oferit de acesta este cel al angajaților care trebuie să participe la instruire într-o altă locație. Antreprenorul susține că unii salariați au renunțat la posturi deoarece deplasarea le-ar fi luat prea mult timp.
De ce salariile mai mari nu rezolvă singure deficitul de personal
Faptul că firmele suportă cheltuieli suplimentare pentru cazarea, transportul și recrutarea lucrătorilor străini ridică întrebarea de ce nu folosesc acei bani pentru a atrage angajați din România. În opinia lui Eugen Saulea, în activitățile de manipulare a mărfurilor, creșterea salariilor nu ar elimina toate dificultățile de recrutare.
Din experiența sa, motivația, implicarea, flexibilitatea programului și disponibilitatea de a accepta schimbări sunt, de asemenea, factori relevanți pentru ocuparea acestor posturi.
Un sociolog citat într-o analiză anterioară a observat că problemele de recrutare sunt legate atât de deficitul de personal din anumite domenii, cât și de condițiile pe care candidații sunt dispuși să le accepte. „Există anumite tipuri de munci pe care unii oameni poate nu mai sunt dispuși să le facă în condițiile actuale, pe piață”, explica acesta.
În realitate, alegerea unui loc de muncă ține de mai mulți factori, nu doar de salariu. Programul, distanța până la serviciu și disponibilitatea pentru ture sau deplasări pot influența atât decizia angajatorului, cât și pe cea a candidatului.
Ce riscă firmele dacă nu pot recruta din Asia
Unele companii din logistică se bazează pe lucrători din afara Uniunii Europene pentru manipularea mărfurilor, ambalarea produselor și pregătirea comenzilor. Eugen Saulea spune că lipsa personalului român a provocat pierderi financiare unor firme care nu au reușit să ocupe toate posturile necesare.
„Lipsa interesului din partea personalului autohton pentru aceste tipuri de activități a cauzat, în trecut, partenerilor noștri pierderi financiare importante – livrări întârziate, disponibilitate redusă a produselor”, declară antreprenorul.
Acesta descrie cazul unei companii cu activități de producție și logistică, afectată de dificultăți în aprovizionarea distribuitorilor. Firma nu găsea suficienți oameni dispuși să lucreze în schimburi și să pregătească produsele pentru livrare.
„Avem un partener activ, o capacitate de producție și o platformă logistică, cu care am început colaborarea exact într-un moment în care nu mai identificau soluții pentru a acoperi necesarul de personal și deja aveau probleme majore în lanțul de aprovizionare al partenerilor revânzători. Soluția găsită a fost să implementăm serviciile de la acest partener printr-o echipă completă de personal din afara Uniunii Europene”, explică Eugen Saulea.
Astfel de situații arată de ce unele companii consideră recrutarea din străinătate o modalitate de a evita blocajele din producție și distribuție, chiar dacă aceasta presupune cheltuieli mai mari.
Ce schimbări ar putea apărea pe piața muncii în 2027
După un an dificil pentru sectorul bunurilor de larg consum, unele companii își ajustează planurile de personal. Vânzările sub așteptări au determinat firme să reducă numărul lucrătorilor contractați din exterior și să aleagă înțelegeri pe șase luni, în locul unor perioade de 12 sau 24 de luni.
„Discutăm deja cu beneficiarii de servicii despre o reducere a efectivelor umane, recalibrate în acord cu vânzările reale. Discutăm despre o scădere a bugetelor planificate pentru prima parte a anului viitor”, declară antreprenorul.
Eugen Saulea estimează că, dacă numărul posturilor disponibile va continua să scadă, românii ar putea deveni mai interesați de locuri de muncă pe care până acum le evitau. „Într-o piață incertă, garanția unui loc de muncă stabil va deveni o prioritate și pentru personalul autohton”, explică acesta.
Reducerea vânzărilor poate afecta și lucrătorii străini. „În lipsa vânzărilor din diferite canale de distribuție, există riscul de concediere a personalului din afara Uniunii Europene sau de limitare a contingentului necesar pentru 2027”, mai spune antreprenorul.
Schimbări sunt vizibile și în hoteluri și restaurante, unde unele companii preferă să apeleze la agenții de muncă temporară în loc să recruteze direct lucrători din afara Uniunii Europene. În acest fel, își pot ajusta mai ușor echipele în funcție de activitate și pot evita angajamentele pe termen lung.
