Peter Kürten, „Vampirul din Düsseldorf”: cazul care a șocat Germania interbelică
O serie de atacuri, o anchetă dificilă și mărturisiri tulburătoare au făcut din Peter Kürten unul dintre cei mai cunoscuți criminali în serie din Germania anilor 1920. În 1931, după un proces intens mediatizat, a fost condamnat la moarte pentru nouă omoruri și șapte tentative de omor.
Peter Kürten: copilăria și primele condamnări
Născut la 26 mai 1883, în Mülheim am Rhein, localitate integrată astăzi în orașul Köln, Kürten a crescut într-o familie numeroasă, marcată de sărăcie, consum excesiv de alcool și violență domestică.
Relatările despre copilăria sa amintesc comportamente agresive și acte de cruzime față de animale. Unele informații provin însă din declarațiile făcute ulterior de Kürten și nu au fost confirmate independent în toate cazurile. Experiențele timpurii oferă context biografic, dar nu explică, prin ele însele, crimele comise la maturitate.
În adolescență și la începutul vieții adulte, a intrat frecvent în conflict cu legea. Furturile, spargerile, incendierile și alte infracțiuni au dus la mai multe perioade de detenție, înainte ca numele său să fie legat de o serie de omoruri.
Crima din 1913, rămasă nerezolvată aproape 17 ani
La 25 mai 1913, Kürten a ucis-o pe Christine Klein, un copil întâlnit într-o încăpere deasupra unei taverne din Mülheim am Rhein. Poliția nu a reușit atunci să identifice făptașul, iar cazul a rămas nerezolvat aproape 17 ani. Legătura cu atacurile ulterioare a fost stabilită după arestarea lui Kürten.
După alte perioade petrecute în închisoare, acesta s-a căsătorit și a părut să ducă o viață obișnuită. În 1925 s-a mutat împreună cu soția sa la Düsseldorf, oraș care avea să fie zguduit, câțiva ani mai târziu, de o serie de fapte violente.
Atacurile din Düsseldorf au declanșat o anchetă amplă
Începând din 1929, Düsseldorf și zonele din apropiere au fost afectate de numeroase atacuri. Victimele aveau vârste și profiluri diferite, iar metodele nu indicau de la început un singur autor.
Arhivele orașului îi atribuie lui Kürten opt omoruri comise în regiune între 1929 și 1930, pe lângă crima din 1913. Procesul s-a încheiat cu condamnări pentru nouă omoruri și șapte tentative de omor.
Investigația a fost complicată de diversitatea atacurilor. Anchetatorii au luat inițial în calcul posibilitatea ca mai mulți agresori să fie implicați, în timp ce relatările din presă amplificau neliniștea publică. Poliția trebuia să stabilească dacă incidentele aveau un autor comun și să găsească dovezi care să ducă la identificarea acestuia.
Originea poreclei „Vampirul din Düsseldorf”
Porecla a apărut în urma relatărilor despre crime și a informațiilor potrivit cărora Kürten ar fi băut sângele unei victime. Arhivele oficiale ale orașului consemnează că acesta a recunoscut un asemenea episod.
Eticheta „Vampirul din Düsseldorf” s-a răspândit rapid în presa vremii și a devenit asociată cu dosarul său, contribuind la notorietatea cazului.
O scrisoare a ajutat poliția să-l identifice pe Kürten
Un indiciu decisiv a apărut în mai 1930, după ce Kürten a agresat-o pe Maria Budlick, o tânără întâlnită în Düsseldorf. Femeia i-a povestit unei prietene ce i se întâmplase, într-o scrisoare care a ajuns accidental la o altă persoană.
Cel care a primit scrisoarea a alertat autoritățile, iar poliția a luat legătura cu supraviețuitoarea. Informațiile furnizate de aceasta i-au ajutat pe anchetatori să identifice locuința agresorului. Pe măsură ce cercetările avansau, Kürten a înțeles că risca să fie prins.
Potrivit relatărilor despre caz, el i-a spus soției că era persoana căutată de poliție și i-a cerut să-l denunțe, în speranța că ea ar putea primi recompensa oferită pentru capturarea lui. La 24 mai 1930, soția a colaborat cu autoritățile și a facilitat întâlnirea în urma căreia Kürten a fost arestat.
Procesul din 1931 și condamnarea la moarte
Procesul a început la Düsseldorf, pe 13 aprilie 1931. Kürten a fost judecat pentru nouă omoruri și șapte tentative de omor, într-un dosar urmărit cu mare interes de public.
Apărarea a contestat discernământul inculpatului și capacitatea acestuia de a răspunde penal. Evaluările psihiatrice realizate în cadrul procedurilor au concluzionat însă că înțelegea natura și urmările faptelor sale.
La 22 aprilie 1931, a fost găsit vinovat și condamnat la moarte pentru fiecare dintre cele nouă omoruri reținute în hotărâre. Execuția a avut loc în dimineața zilei de 2 iulie 1931, la închisoarea Klingelpütz din Köln, unde Kürten a fost ghilotinat.
Influența cazului Peter Kürten asupra cinematografiei
Povestea „Vampirului din Düsseldorf” a depășit granițele Germaniei și a influențat reprezentările artistice ale criminalității. O producție cinematografică germană lansată în 1931 este asociată adesea cu atmosfera de teamă provocată de crimele epocii, deși personajul său central nu reproduce exclusiv biografia lui Kürten.
Subiectul a fost abordat ulterior și în alte filme inspirate direct de cazul său. Interesul persistent pentru această poveste arată cum dosarele criminale pot influența nu doar presa și justiția, ci și felul în care violența este prezentată în artă.
