Comoara familiei: polonezul care a recuperat obiectele îngropate înaintea războiului
La aproape 80 de ani după ce familia sa a fugit din calea Armatei Roșii, Jan Glazewski a pornit în căutarea bijuteriilor și a argintăriei ascunse într-o pădure din vestul Ucrainei de astăzi. Indiciul principal era o hartă schițată din memorie de tatăl său.
Profesor universitar specializat în dreptul mediului, maritim și legislația schimbărilor climatice, Glazewski a fost preocupat toată viața de trecutul familiei sale poloneze. Tatăl îi povestise despre obiectele îngropate înainte ca familia să plece din țară, în 1939, cu speranța că într-o zi se va putea întoarce după ele.
După pensionarea din 2019, la vârsta de 69 de ani, Glazewski a avut timp să transforme căutarea într-un proiect concret. A călătorit în vestul Ucrainei cu un detector de metale și cu harta realizată de tatăl său, Gustav, în 1989, pe baza amintirilor de la plecare.
Pe schiță, indicația era scurtă și neclară: „Acolo unde începe pădurea, trebuie să sapi după argintul nostru”. Pentru a identifica locul, Glazewski a cerut ajutorul unor localnici. În octombrie 2019, căutarea s-a încheiat cu descoperirea obiectelor ascunse de familia sa cu decenii în urmă.
De ce a fost îngropată comoara familiei
Povestea începe la 17 septembrie 1939, când Germania nazistă a atacat Polonia dinspre vest, iar Armata Roșie a intrat în țară dinspre est. Familia Glazewski lua masa în apropierea orașului Liov când a aflat despre invazie. Cum granița era la doar câțiva kilometri, membrii familiei au hotărât să fugă.
Înainte de plecare, Gustav și frații săi au ascuns într-o pădure din apropierea locuinței tatălui lor bijuterii, argintărie și arme de vânătoare. Adam Glazewski a rămas în Liov și a trăit într-un beci în perioada controlului sovietic. Nu și-a mai revăzut fiii, iar familia s-a risipit în diferite părți ale lumii.
După mai multe încercări și întreruperi, Gustav, care studiase agricultura în Franța, a aflat că ar putea găsi oportunități în Africa de Sud. În 1947, el, soția și cele trei fiice au ajuns acolo, după ce au pornit cu vaporul din Cairo. Jan, cel mai mic dintre copii, s-a născut în 1953, în orașul Paarl.
Glazewski a relatat cum trupele sovietice au ajuns la proprietatea familiei la scurt timp după plecarea fraților:
„Rușii au ajuns pe proprietatea familiei la aproximativ o lună după plecarea fraților. Voiau să-l omoare pe bunicul meu. Îi ucideau pe marii proprietari de pământ din întregul district… La vremea aceea, muncitorii îl ascunseseră. Dar l-au găsit și l-au dus cu forța în pădure. Muncitorii au mers în urma lor și au spus: «Nu-l împușcați, s-a purtat bine cu noi»”
Crescut în Africa de Sud, Jan s-a confruntat încă din copilărie cu probleme grave de sănătate. S-a născut cu hemofilie, iar în anii 1980 a contractat HIV după o transfuzie cu sânge contaminat. În tot acest timp, a rămas interesat de istoria familiei și a continuat să-și întrebe tatăl unde se afla comoara.
Căutarea comorii familiei, ghidată de o hartă desenată din memorie
În 1989, după ce fiul său l-a întrebat în repetate rânduri despre locul ascunzătorii, Gustav a notat indicațiile și a desenat o hartă. Trecuseră aproape 50 de ani de la fuga din Polonia, iar el nu revenise niciodată la locul respectiv.
„Tatăl meu îmbătrânea și eu tot îl întrebam. A desenat totul din memorie, la jumătate de secol după ce a plecat”
Comoara familiei, regăsită după aproape opt decenii
În 2019, Glazewski a scos la iveală o casetă cu bijuterii, o linguriță de botez gravată și mai multe seturi de argintărie. Valoarea obiectelor a fost estimată la câteva mii de dolari, însă pentru el însemnătatea lor era cu mult mai mare.
Printre lucrurile recuperate se aflau și obiecte pe care mama sa, decedată când el avea doar șapte ani, le împachetase înainte de plecarea din 1939. Descoperirea i-a oferit ocazia să atingă din nou bunuri păstrate de ea înainte ca familia să-și părăsească locuința.
„Tatăl meu nu mi-a spus ce anume fusese îngropat. Cel mai mare regret al meu este că nu l-am întrebat mai multe. Îmi imaginam că voi găsi aceeași gen de argintărie de familie pe care o avem pe polița șemineului. Dar ceea ce am descoperit m-a surprins: în primul rând, era vorba despre o cantitate foarte mare de obiecte, iar în al doilea rând, unele proveneau din generații îndepărtate ale familiei. M-aș fi bucurat să găsesc chiar și numai o linguriță, dar am găsit mult mai mult de atât”
Recuperarea obiectelor a însemnat și împlinirea promisiunii făcute tatălui său, după ani în care îl rugase să consemneze locul ascunzătorii.
„Am simțit că mi-am îndeplinit un vis din copilărie de a găsi această comoară, dar cel mai important, mi-am respectat promisiunea făcută tatălui meu”
Glazewski și-a relatat povestea într-o carte autobiografică publicată în 2022, în care a reunit istoria familiei, experiențele sale de viață și căutarea argintăriei îngropate înainte de război. Ulterior, povestea a fost adaptată și pentru teatru, cu o premieră în 2025.
