Studiu: echipajele de zbor au un risc crescut de cancere asociate radiaţiilor
Un studiu pe date naţionale arată că însoţitorii de bord şi piloţii înregistrează rate mai ridicate ale unor tipuri de cancer legate de expunerea la radiaţii cosmice decât populaţia activă generală.
Datele principale ale cercetării
Cercetătorii au analizat peste 12 milioane de certificate de deces care includeau informaţii despre ocupaţie şi au comparat ratele de deces prin forme de cancer asociate expunerii la radiaţii ionizante – inclusiv leucemie, limfoame, mielom multiplu şi cancere ale pielii, sânului, tiroidei, prostatei şi ale sistemului nervos central. Dintre mai mult de 500 de profesii evaluate, însoţitorii de bord au prezentat cel mai mare procent din decese cauzate de aceste tipuri de cancer, urmaţi de piloţi.
Conform autorilor studiului, însoţitorii de bord au avut o probabilitate cu aproximativ 50% mai mare de a deceda din cauza unui cancer asociat radiaţiilor comparativ cu populaţia activă generală, iar piloţii au avut o probabilitate cu aproximativ 36% mai mare. Pe plan absolut, circa 6,9% din decesele înregistrate între însoţitorii de bord au fost atribuite acestor tipuri de cancer (aproximativ unul din 14 cazuri), comparativ cu 6,7% în rândul piloţilor şi 5% în populaţia activă generală, a precizat autorul principal al studiului, dr. Vishal Patel.
Cauze posibile şi factorii care se suprapun
Radiaţiile cosmice, care provin din spaţiu, sunt mai intense la altitudini mari, astfel încât expunerea profesională este mai mare pentru persoanele care petrec multe ore la bordul aeronavelor. Autorii studiului şi specialiştii care au comentat rezultatele subliniază că membrii echipajelor sunt expuşi simultan la mai mulţi factori ce pot contribui la risc: radiaţii ionizante cosmice, radiaţii UV care pot pătrunde prin geamurile cabinei şi perturbarea ritmului circadian din cauza programelor în schimburi şi a traversărilor frecvente ale fusurilor orare.
După cum au notat analiştii, „aduce dovezi noi şi importante în această problemă”. De asemenea, specialiştii care au comentat rezultatele au atras atenţia că „separarea contribuţiei relative a multiplelor expuneri care se suprapun reprezintă principala provocare metodologică”, deoarece aceste cauze apar concomitent.
Ce contrazice ipotezele anterioare
Autorii studiului resping ideea că incidenţa mai mare a unor cancere de piele în rândul echipajelor ar proveni exclusiv din vacanţe la destinaţii însorite. Aşa cum au argumentat comentatorii, „Programele de zbor mai strânse, timpii de escală reduşi şi realitatea deloc glamour a curselor consecutive au eliminat, în mare parte, escalele lungi şi însorite din imaginaţia colectivă”. „Cu toate acestea, ratele de melanom şi de cancer al keratinocitelor în rândul piloţilor rămân ridicate, ceea ce sugerează că habitaclul avionului – şi nu marginea piscinei – ar putea fi mediul de expunere mai semnificativ”.
Limitări şi lacune în măsurare
Autorii recunosc limitările studiului: nu au putut determina dozele exacte primite de fiecare pilot sau însoţitor, nici diferenţele în expunerile din afara zborului, iar unele ocupaţii ar fi putut fi clasificate greşit pe certificatele de deces. În plus, factorul de risc reprezentat de perturbarea ceasului biologic nu a putut fi izolat complet.
Un comentariu al cercetătorilor subliniază şi faptul că „Nu poţi gestiona o expunere pe care ai decis să nu o măsori”, arătând lipsa unor măsurători şi limite oficiale aplicate în multe jurisdicţii.
Reacţii şi recomandări practice
O reprezentantă a unui sindicat al însoţitorilor de bord a declarat: „Riscul este cunoscut, însă membrii echipajelor nu sunt instruiţi sau informaţi corespunzător. În plus, nimeni nu îşi asumă responsabilitatea”, adăugând că rezultatele întăresc necesitatea tratării problemei cu seriozitate.
Specialiştii care au comentat studiul recomandă ca persoanele care lucrează frecvent la altitudini mari să beneficieze de examinări dermatologice periodice şi, în cazul femeilor, să se discute oportunitatea efectuării mamografiilor mai devreme sau mai frecvent decât în populaţia generală. De asemenea, medicii care urmăresc sănătatea piloţilor şi a personalului de cabină ar trebui să manifeste o vigilenţă sporită în evaluarea riscului de cancer.
