Paradox demografic în Bulgaria: fertilitate relativ ridicată, dar populație în scădere
Bulgaria înregistrează o situație aparent contradictoare: deși rata fertilității este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, numărul total al locuitorilor scade din cauza unui nivel ridicat al mortalității, îmbătrânirii populației și reducerii numărului de femei aflate la vârsta fertilă. Acești factori împiedică transformarea unei fertilități relativ bune într-un avans demografic real.
Nașteri în scădere și decese aproape duble față de nou-născuți
Datele arată că numărul nașterilor a scăzut semnificativ: în 2025 au fost înregistrate 50.241 nașteri, în timp ce decesele au ajuns la 99.479. Rata fertilității a coborât de la 1,79 copii pe femeie în 2023 la 1,72 în 2024 și 1,63 în 2025. În aceste condiții, pentru aproape fiecare copil născut au murit aproape două persoane.
Numărul potențialelor mame scade constant: la sfârșitul anului trecut existau aproximativ 1,25 milioane de femei aflate la vârsta fertilă, cu circa 11.000 mai puține decât în anul precedent. La acestea se adaugă o speranță de viață mai scăzută – aproximativ 75,8 ani comparativ cu media de 81,5 ani la nivelul Uniunii Europene.
Conform unor analiști, mortalitatea evitabilă rămâne o problemă majoră. „Principala cauză a speranței de viață mai scurte în Bulgaria” – o reprezintă eșecurile în combaterea mortalității evitabile, a declarat economistul. Reformele în sistemul de sănătate care vizează prevenția ar putea avea efecte importante fără costuri economice imposibil de susținut.
Diferențe regionale puternice
Fenomenul nu este uniform în toată țara: în unele regiuni sărace rata fertilității este mult mai mare – de exemplu, într-un județ rural rata poate ajunge la 2,43 copii pe femeie, iar vârsta medie la prima naștere poate fi de doar 22,1 ani. În capitală, însă, prima naștere apare mult mai târziu, în jur de 30,8 ani.
De asemenea, disparitățile se văd la speranța de viață: mai multe regiuni din nordul țării figurează printre cele cu cele mai scăzute valori din Europa. În următoarele decenii, îmbătrânirea populației este așteptată să se accentueze, iar ponderea persoanelor de peste 65 de ani în raport cu populația activă ar putea crește semnificativ în anumite zone.
Migrația ca soluție pe termen scurt
Pentru piața muncii, creșterea natalității produce efecte abia peste decenii; în schimb, migrația poate acoperi deficitul de forță de muncă mult mai rapid. În 2025, 44.640 de persoane s-au mutat în Bulgaria, iar 9.555 au părăsit țara, rezultând o migrație netă pozitivă de 35.085 persoane. Acest sold a compensat aproximativ 70% din declinul natural al populației, estimat la 49.238 persoane.
În ultimii ani, țara a atras și un număr semnificativ de lucrători din afara blocului comunitar – aproximativ 108.000 în ultimii trei ani, conform oficialilor. La nivel european, comisarul responsabil pentru demografie a sintetizat dilema astfel: „Migrația este o necesitate”.
Totuși, specialiștii atenționează că imigrația nu poate rezolva singură criza demografică: poate tempera îmbătrânirea forței de muncă, dar nu inversează în mod cert tendințele structurale pe termen lung.
Paradox demografic – de ce nu este suficient să se nască mai mulți copii
Experiența Bulgariei arată că o rată a fertilității relativ ridicată nu garantează stabilizarea populației. Pentru ca numărul locuitorilor să crească, trebuie cântărite împreună nașterile, mortalitatea, structura pe vârste și mișcările migratorii.
În practică, combinația dintre mortalitate ridicată, speranță de viață redusă, îmbătrânirea populației și scăderea numărului de femei fertile anulează avantajul unei fertilități care, deși relativ mare în context european, rămâne sub pragul necesar pentru înlocuirea generațiilor.
Specialiștii recomandă un pachet de măsuri pe termen lung: reforme ale sistemului de pensii, consolidarea pensiilor private, investiții susținute în prevenție medicală, creșterea productivității și o mai bună integrare a persoanelor inactive pe piața muncii. Niciuna dintre aceste politici nu produce însă efecte rapide, astfel că soluția la paradoxul demografic va necesita eforturi susținute și coordonate pe mai mulți ani.
