Direcționarea apei către Cernavodă: ce măsuri au fost luate pentru creșterea debitului
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a explicat public măsurile de urgență care au vizat direcționarea apei către centrala de la Cernavodă și alte soluții luate în calcul pentru a preveni o criză energetică.
Măsuri imediate pentru direcționarea apei către Cernavodă
Conform ministrului, soluția propusă de specialiștii care gestionează cursurile de apă a constat în eliminarea unui obstacol stâncos de la bifurcația Dunării, cu scopul de a redirecționa un debit mai mare spre brațul care alimentează vechiul curs până la Cernavodă. Operațiunea a implicat intervenția militară cu scafandri și echipe de geniu pentru plasarea încărcăturii explozive.
„Soluția venit de la specialiștii de la gestionarea cursurilor de apă. Ei au analizat ce se poate face în regim de urgență pentru a rebalansa un pic volumul de apă de pe Dunării care să plece mai puțin pe brațul Bala și să se ducă suplimentar pe Dunărea veche înspre Cernavodă. Sunt o serie de etape pe care ei le-au gândit. Una dintre ele a presupus eliminarea acestui obstacol. Practic era o stâncă înainte de despărțirea Dunării între cele două brațe și care direcționa fluxul spre partea stângă.”
Efectele intervenției și riscul pentru centrală
Ministrul a precizat că operațiunea nu a fost simplă: a fost necesară o soluție atent calculată privind poziționarea încărcăturii pentru a obține efectul dorit, iar rezultatul inițial a fost pozitiv. Potrivit estimărilor transmise de conducerea centralei, modificarea debitului s-a tradus într-un ușor plus de cotă la pompele de captare.
„Am vorbit de dimineață și cu domnul director de la operatorul centralei pentru că durează cam vreo 20 ore până când ce se întâmplă la Bala ajunge la Cernavodă, în aval, și îmi spunea că s-a văzut un plus de 4 cm, ceea ce este fantastic în condițiile în care în fiecare zi de funcționare scădea cam cu 2 cm cota de la pompele de absorbție ale centralei de la Cernavodă. Dacă prin această acțiune reușim să trecem puntea perioadei de secetă astfel încât să nu fie oprit și cel de-al 2-lea reactor, e un câștig imens.”
Alte opțiuni: baraje temporare, scufundări și dragări
Pe lângă detonarea stâncii, autoritățile analizează și soluții complementare. Printre ele se numără scufundarea unor barje pentru a crea o barieră suplimentară la intrarea brațului care pierde apă, reluarea unui proiect tehnic început anterior pentru ridicarea cotei la Bala și operațiuni de dragare pentru lărgirea șenalului.
„Cei de la gestionarea cursurilor de apă propun diverse lucruri în limita posibilității de la fața locului. Înțeleg că e analizată și situația scufundării a 4 barje. Practic noi am ridicat o barieră și vrem să punem o altă barieră la intrare pe acest braț Bala pentru a direcționa și mai multă apă înspre Cernavodă.
Există un proiect serios la ministerul de resort pe care l-am găsit blocat din 2024 și care fix asta făcea, draga brațul Dunării vechi, ridica un pic cota la Bala pentru a împinge apa dincolo, dar din 2024 pur și simplu a fost băgat în sertar și nu a mai considerat nimeni o prioritate. Încercăm, ca o treabă serioasă în aceste zile, să-l dezgropăm și pe acesta și să-l punem pe linia de funcționare.”
Ministrul a mai explicat că, dacă se va trece la scufundarea barjelor, aceasta ar fi realizată prin proceduri care includ măsurarea efectelor detonării stâncii și evaluarea rezultatelor operațiunilor de dragare, care se desfășoară non-stop pentru a elibera șenalul.
„Scufundarea se întâmplă prin detonare. Dacă se va întâmpla, specialiștii vor măsura efectele detonării stâncii de ieri. Măsoară efectele dragării. Sunt două drage care curăță albia atât la capătul dinspre Bala cât și la capătul dinspre Cernavodă. Merg 24 h/zi și mai eliberează un pic din șenal. Deciziile sunt sub coordonarea specialiștilor hidrologi. În plan este și scufundarea acestor barje.”
Deciziile rămân coordonate de specialiștii hidrologi, care măsoară permanent impactul acestor intervenții asupra cursului de apă și asupra alimentării cu apă a centralei.
