Bursa locurilor de muncă în județul Olt: multe posturi, puține angajări
O nouă ediție a bursei locurilor de muncă organizate la nivel județean a reunit angajatori și persoane în căutarea unui loc de muncă, însă rezultatele au fost modeste: numărul celor selectați pentru interviuri sau probe practice a fost mult mai mic decât numărul posturilor vacante.
Rezultatele bursei locurilor de muncă
Întâlnirile s-au desfășurat atât în reședința de județ, cât și în municipiul din apropiere. Datele colectate arată un dezechilibru între ofertă și interesul real al candidaților:
- Locuri vacante anunțate: 591, dintre care 53 pentru studii superioare;
- Participanți: 894 persoane;
- Persoane selectate pentru etapele următoare (interviu/probă): 167.
La deschidere, pe platoul din fața casei de cultură s-au adunat sute de oameni de toate vârstele. Diriginții elevilor din clasele terminale au însoțit tinerii pentru a-i informa despre serviciile disponibile după absolvire, despre cerințele pieței muncii și despre posibilităţile de a urma pregătire în instituții militare sau similare.
Voci din rândul celor aflați în șomaj
Mulţi dintre participanți au venit din nevoie reală, dar au fost și persoane care au participat doar pentru a obține dovada că au căutat loc de muncă, necesară pentru menținerea statutului de șomer indemnizat. Trei dintre interlocutorii care au povestit despre dificultățile lor au explicat de ce nu acceptă orice ofertă:
„Am trecut prin tragedii, suntem în șomaj acum, pe o sumă derizorie, 864 lei. Suntem la jumătatea perioadei. Din 864 lei să plătim facturile, să și trăim din ei. Puțini, vă dați seama”
Unul dintre ei a descris experiențele eșuate cu angajatorii locali: „Sunt posibilități, dar râd de noi. Te țin două zile… Păi, mă pui la pomi la sapă? Te trimite pe acasă, pe la părinții lor, la vacile lu’ taică-so, la porcii lu taică-so, să-i fac țuica la cazan, să-i fac cutare… Păi, m-ai angajat pe buldo!”
Altă replică redă resemnarea față de condiițiile de muncă: „Ei vor să fii universal. Nu se merită. Mai bine stăm în șomaj, cât s-o putea. Și după aceea, acasă.”
Un bărbat cu studii reduse și responsabilități familiale a explicat dificultatea de a susține o familie cu salarii mici: „Vechime am avea, dar cine mai ajunge la pensie? Nu mai apucăm noi pensie, că ăștia vor muncă multă și bani puțini. Nu poți să trăiești. Mai ai și un copil, doi… Cu ce-i ții? Nu ai bani să-i întreții.”
Atitudinea tinerilor: nu orice ofertă e acceptabilă
Un tânăr de 23 de ani, cu experiență scurtă ca șofer și formare în contabilitate, a declarat că nu este dispus să accepte un loc de muncă prost plătit sau monoton: „Șomaj am 590, ceva de genul. Nici măcar de țigări nu mi-ajung. Mă mai ajută părinții, ca pe orice tânăr. Deloc nu mă văd să fac aceleași lucruri zilnic, să stau în același loc zilnic. Am mai trimis CV-uri, de sunat m-au sunat, dar nu era ceva wow. Eu acolo lucram două zile. Nu m-aș duce tot pe minim și să stau opt ore zilnic.”
Pensionare, sănătate și neîncredere în oferte
Printre participanți au fost și persoane cu zeci de ani vechime, îngrijorate de apropierea pensionării sau de starea de sănătate care le limitează capacitatea de muncă. Un bărbat descrie dilema salariu-distanță-costuri: „Mă gândesc, dacă găsesc pe 3.000 lei ce fac? E puțin, la experiența pe care o am și m-ar costa numai drumul destul. Pe de altă parte, m-am săturat, eu mă îmbolnăvesc dacă stau mult. Șomaj mai am până-n octombrie.”
Percepția angajatorilor: lipsă de candidați potriviți și probleme de transport
Reprezentanții firmelor prezente la bursă au spus că nu au obținut rezultatele scontate. Problemele semnalate includ lipsa candidaților din aria lor geografică și salariile oferite, care nu atrag personal stabil. Un angajator a explicat: „Problema e că cei interesați sunt din reședință, nu din zona noastră. Asigurăm în zonă transport – pentru orașul apropiat e mai complicat. Dacă ar fi 10 inși măcar, să facem un microbuz…”
Despre salarizare, unul dintre angajatori a spus: „V-aș păcăli dacă aș spune că mai sunt ca acum cinci ani, acum patru ani. De când s-au mărit salariile au scăzut salariile, să zic așa. Salariul minim ești obligat să-l dai, iar peste salariul minim, să zici că poate să mai completezi, așa, la cei care se mai evidențiază.”
Totodată, unii angajatori au constatat o reticență a persoanelor aflate în șomaj de a renunța la indemnizație: „Din punctul meu de vedere, nu vor să se angajeze, cu oricine stai de vorbă. N-are logică pentru mine. Poate în ultima lună de șomaj.”
Bariera transportului și viața la periferie
Locuitori din comune îndepărtate au semnalat probleme majore legate de transport, care reduc accesul la locurile de muncă din municipiu. O femeie care a venit de la 40 km distanță a spus că, deși are calificare căutată – sudor – dificultatea deplasării și cazarea în schimburi sunt piedici majore: „Se caută, dar de unde să găsesc? Cu ce să vin? Vin aici, plătesc chirie? Pentru că se lucrează în schimburi. Te mai întreabă și la vârstă.”
Concluzii: bursa locurilor de muncă a arătat și probleme structurale
Evenimentul a evidențiat o ofertă relativ generoasă de posturi, dar și bariere care împiedică transformarea acestei oferte în angajări: salarii considerate prea mici, probleme logistice (transport), reticența unor persoane aflate în șomaj de a accepta posturi prost plătite și diferențe între cerințele angajatorilor și așteptările candidaților. Situația reflectă tensiunile actuale de pe piața muncii locale și nevoia unor soluții care să lege mai bine oferta de cererea reală.
