Cum numărul de copii influențează îmbătrânirea biologică
Numărul de copii și îmbătrânirea biologică: ce arată datele
Un studiu realizat de o echipă de cercetători finlandezi arată că atât lipsa copiilor, cât și un număr foarte mare de urmași pot fi asociate cu un ritm accelerat de îmbătrânire biologică și cu o durată de viață mai scurtă la nivel de populație. Cercetătorii atenționează că aceste constatări reprezintă asocieri statistice, nu recomandări medicale pentru persoane individuale.
Analiza a inclus aproape 15.000 de femei gemene, pentru a limita influența factorilor genetici, iar un subgrup de peste o mie dintre participante a fost evaluat și în privința markerilor biologici ai îmbătrânirii. Pe baza istoricului reproductiv, participantele au fost împărțite în mai multe grupuri în funcție de numărul copiilor și de vârstele la naștere.
Rezultatele au arătat un model în formă de U: cei cu aproximativ doi-trei copii și cei care au avut sarcinile între aproximativ 24 și 38 de ani prezentau cei mai ferți markeri de sănătate biologică pe termen lung. În schimb, femeile fără copii și cele cu un număr foarte mare de copii au avut, în medie, markeri mai slabi ai îmbătrânirii biologice și un risc mai ridicat de mortalitate.
De asemenea, nașterea la o vârstă tânără a fost asociată cu semne de îmbătrânire biologică accelerată, dar această corelație a pierdut din intensitate după ajustarea pentru factori precum consumul de alcool și indicele de masă corporală. Însă efectele asociate cu lipsa copiilor și cu un număr foarte mare de copii au rămas semnificative și după controlul pentru diverși factori de risc.
Interpretarea teoretică
Autorii discută rezultatele în contextul teoriilor evoluționiste care propun un compromis între reproducere și întreținerea corpului: „Din perspectiva biologiei evoluționiste, organismele au resurse limitate, cum ar fi timpul și energia,” spune biologul Mikaela Hukkanen, parte din echipa de cercetători finlandezi.
„Atunci când o cantitate mare de energie este investită în reproducere, aceasta este luată de la mecanismele de întreținere și reparare ale corpului, ceea ce ar putea reduce durata de viață.”
Aceste idei sugerează că investițiile mari în reproducere pot lăsa mai puține resurse pentru repararea celulară și alte procese care întârzie îmbătrânirea.
Cauzalitate vs. corelație și limitările studiului
Autorii subliniază că nu este clar de ce absența copiilor s-a asociat cu rezultate mai slabe; este posibil ca afecțiuni preexistente sau alte variabile nenotate să influențeze atât capacitatea de a avea copii, cât și sănătatea ulterioară. „O persoană care este biologic mai în vârstă decât vârsta sa calendaristică are un risc mai mare de deces,” explică Miina Ollikainen, unul dintre cercetători.
„Rezultatele noastre arată că alegerile legate de istoria vieții lasă o amprentă biologică durabilă, măsurabilă cu mult înainte de bătrânețe.”
Studiul oferă motive pentru investigații suplimentare, dar nu dă recomandări directe pentru decizii personale legate de familie. „O femeie individuală nu ar trebui, așadar, să-și schimbe propriile planuri sau dorințe privind copiii pe baza acestor rezultate,” adaugă echipa de cercetare.
Puncte cheie
- Analiza pe aproape 15.000 de participante sugerează o asociere între numărul de copii și indicatorii de îmbătrânire biologică.
- Cel mai scăzut risc a fost observat la femeile cu aproximativ doi-trei copii și la cele care au avut sarcinile între ~24 și ~38 de ani.
- Lipsa copiilor și un număr foarte mare de copii au fost legate de un risc crescut, chiar și după ajustări pentru alți factori.
- Rezultatele arată corelații la nivel de populație; nu pot demonstra cauzalitate pentru indivizi.
Studiul a fost publicat într-un jurnal științific și este menit să ghideze cercetări viitoare și discuții în sănătatea publică, ținând cont însă de numeroșii alți factori care influențează sănătatea pe termen lung.
