Pachete legislative: calendarul pentru reformă administrativă și relansare economică
Coaliția a amânat punerea în aplicare a pachetului de reformă administrativă propus de Cseke Attila, cerând în paralel includerea unui program de relansare economică și discutând măsuri sociale care ar urma să fie reflectate în bugetul pe 2026.
Pachetul Cseke și perspectivele de aplicare a pachetelor legislative
Președintele unei formațiuni din coaliție a explicat că a existat consens ca proiectul de reformă administrativă și cel de stimulare economică să avanseze împreună. Proiectul pentru administrația centrală și locală este, potrivit declarațiilor sale, finalizat din punct de vedere tehnic, urmând doar corecturi minore în procesul de avizare.
„Proiectul pe administrația centrală și locală e gata. S-a discutat. Dacă mai sunt corecții mici, trebuie făcute și se vor face pe procesul de avizare. Dezbaterea publică a fost făcută și nuanțele pot fi corectate pe procedura de avizare. Pachetul economic a fost discutat și este gata, doar trebuie pus sub forma unei legi tot ce am discutat. Este un pachet ambițios pe foarte mulți ani. Nu e vorba de 2026. În 2026 efectele vor fi minore pe buget, fiindcă până când se aplică ne prinde toamna și așa era și gândit. Efectele vor fi pe 2027, pe 2028, și pe buget, și pe economie”.
El a subliniat că impactul măsurilor economice se va vedea în anii următori deoarece acestea vizează companii mici și mijlocii, investiții majore și includ instrumente financiare precum credite fiscale sau subvenționarea dobânzilor, motiv pentru care sunt concepute ca măsuri complexe, pe termen lung.
Consensul în coaliție asupra pachetului de relansare economică
Oficialul a afirmat că toate formațiunile din coaliție au contribuit la formularea pachetului economic și că acesta a fost agreat în principiu. El a precizat că decizia a fost ca pachetele să meargă împreună și că acum este necesar să fie transpuse formal într-un proiect de lege.
„Fiecare a contribuit la acest pachet economic, inclusiv noi, inclusiv PNL, inclusiv cei de la USR, dar trebuie pus în proiect de lege. Da, trebuie să mergem în pachet, că asta a fost decizia coaliției, nu a fost decizia PSD, dar a fost solicitare a celor de la PSD. A fost acceptat de toată coaliția, fiindcă așa e bine să fie aceste măsuri, cele care vor fi aplicate în acest an în bugetul anului 2026. De aceea sunt și cuplate”.
Bani pentru pensionari: propuneri practice și estimări bugetare
În discuțiile din coaliție s-a ridicat și tema unor plăți unice pentru pensionarii cu venituri mici, model preluat din măsuri aplicate anterior. Soluția discutată presupune acordarea unei plăți one-off sau a unor plăți în etape, în funcție de modul în care se va decide implementarea.
„Legat de solidaritate, și în coaliție s-a discutat un pic că e nevoie pentru pensionarii cu pensiile mici o plată one off (plată unică, n.r.) așa cum am făcut și în 2025. Fiindcă prețurile au crescut atât la electricitate, cât și la produsele de consum, de toate felurile. Aici, desigur putem discuta. Dacă se plătește de două ori, se plătește o singură dată, în două trepte, în trei trepte”.
Oficialul a sugerat că beneficiarii principali ai acestor plăți ar fi pensionarii cu pensii mici, până la praguri de aproximativ 3.000–3.500 de lei. S-au avansat și câteva plafoane orientative pe categorie: pentru pensii foarte mici (până în 2.000 de lei) s-ar putea acorda o plată unică mai substanțială, iar pentru tranșe superioare plăți mai mici.
În estimările prezentate, presiunea pe buget ar putea ajunge la câteva miliarde de lei, în funcție de modul exact de aplicare, însă susținătorii măsurii consideră necesară intervenția ca răspuns la pierderea puterii de cumpărare a persoanelor cu venituri reduse.
„Calculele sunt făcute de cei de la Ministerul Muncii, dar presiunea pe buget ar fi undeva până în 3-3,5 miliarde de lei, în funcție de cum se va stabili. Dar e nevoie de așa ceva. Trebuie să înțelegem că e nevoie de așa ceva, fiindcă sunt pensionari care în acest moment au simțit, mult mai puternic presiunea inflației, puterea de cumpărare a scăzut și dacă noi nu recunoaștem acest lucru, înseamnă că această coaliție susține un guvern în aer, fără să aibă o cuplare directă cu societatea”.
„Acest chestiuni trebuie discutate, nu în termeni politici, domnule, «PSD-ul propune, PNL-ul nu e de acord». Nu e o chestiune de discuție ideologică, politică. Pur și simplu bunul simț și nevoia te duce spre o astfel de soluție. Vrei, nu vrei”.
Modalități de adoptare și impact asupra bugetului
În privința procedurii parlamentare, una dintre opțiunile discutate a fost adoptarea prin ordonanță de urgență pentru a accelera implementarea. Alternativa este asumarea răspunderii, care ar prelungi calendarul și ar putea întârzia intrarea bugetului în Parlament.
„Săptămâna trecută a fost o discuție să mergem eventual cu ordonanță de urgență ca să scurtăm procedura. Asta a fost ultima discuție. Cum codul administrativ a fost acum foarte mulți ani adoptat prin ordonanță de urgență, modificarea se poate prin ordonanță de urgență. Acum, trebuie să spună și cei de la Justiție (miniserul, n.r.) dacă se merge cu ordonanță de urgență sau trebuie pe asumare. Pe asumarea răspunderii, procedura se prelungește. Nu e vorba că se prelungește pentru că mai urmează și o moțiune de cenzură, ca asta nu e o problemă. Dacă există majoritate, nu e nicio problemă. E un instrument constituțional de a controla Guvernul. Se face dezbaterea, se face votul. Dacă totul e ok, mergem mai departe. Dar dacă legea este contestată la Curtea Constituțională, până când nu e publicată în Monitorul Oficial legea – și nu poți să publici până când nu ai decizia Curții Constituționale – n-ai cum să construiești bugetul, că bugetul trebuie construit pe cifrele din această lege – și pe administrația centrală, și pe administrația locală. De aceea, eu cred că dacă mergem pe varianta ordonanței de urgență, atunci putem să intrăm cu bugetul după 20 februarie în Parlament. Dacă mergem pe asumare, nu prindem luna februarie cu bugetul în Parlament”.
