Persoanele fără adăpost din Olt: autoritățile au stabilit un plan de intervenție pe timp de iarnă
În timp ce primăriile din județul Olt raportau că nu au persoane fără adăpost, autoritățile au discutat despre felul în care acestea pot fi identificate și ajutate în perioadele cu temperaturi extreme. Legea obligă administrațiile locale să asigure servicii sociale adecvate, însă lipsa unor date clare a îngreunat stabilirea unui mecanism de intervenție.
Subiectul a fost abordat în cadrul unei ședințe a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, desfășurate la Prefectura Olt. Reprezentanții instituțiilor au discutat despre traseul unei persoane vulnerabile, de la momentul identificării până la găsirea unui loc sigur de cazare.
Persoanele fără adăpost, între raportările primăriilor și realitatea din teren
Un reprezentant al Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială a arătat că primăriile nu au declarat persoane fără adăpost, deși unele dintre ele ar trebui să ofere cazare celor aflați în situații vulnerabile.
„Găsesc un om pe stradă, e ger afară, unde-l duc?”, a întrebat prefectul județului Olt, Emil Albotă. Reprezentantul instituției de control și îndrumare în domeniul serviciilor sociale a răspuns: „Autoritățile locale trebuie să asigure cazarea unor astfel de persoane. Din cunoștințele mele și din raportările pe care le-am văzut, nu există oameni fără adăpost la nivelul județului Olt, nu am găsit declarați”.
Prefectul a relatat că întâlnise recent două persoane aflate într-o asemenea situație: „Am avut în audiență, miercuri, doi. I-am trimis, evident, la primărie”.
Reprezentantul AJPIS a explicat că nu există o raportare oficială privind numărul persoanelor fără adăpost și că autoritățile locale trebuie să găsească soluții de cazare. „UAT-urile nu au raportat că ar avea oameni fără adăpost. (…) Nu avem un raport oficial. În al doilea rând, autoritățile locale eu știu că asigură cazarea unor astfel de persoane care se află în stare de vulnerabilitate. Și, oricum, trebuie să găsească o soluție pentru cazarea lor. Legea le permite să aprobe, chiar și persoanelor fără venituri, prin consiliul local, suma necesară internării într-un cămin”.
Șefa Serviciului Județean de Ambulanță Olt, Marinela Prina, a semnalat dificultățile întâmpinate în cazul pacienților externați care nu au unde să meargă. „Nu avem unde să-i ducem când facem externări. Nu avem o listă cu adrese”, a spus aceasta.
Cum va funcționa planul pentru persoanele fără adăpost
Șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Olt, Adrian Tănase, a declarat că a fost aprobat un plan județean pentru gestionarea acestor cazuri. Documentul stabilește atribuțiile instituțiilor, persoanele care trebuie contactate și pașii de urmat după identificarea unei persoane vulnerabile.
„Pe scurt: se identifică o persoană în stradă. Cine o identifică? ISU, pe traseu, în patrulare. O ia, o transportă la UPU. UPU anunță Serviciul de ambulanță prin 112 și Serviciului de ambulanță trebuie să știe unde să ducă. La Slatina aveam un centru, la Caracal avem stabilit, la Bărăști, la Bobicești, la Ghimpețeni… Cu locuri de cazare. Avem 23 (n. red. – între timp alte patru primării au anunțat că au stabilit astfel de adăposturi), o să reușim să le facem pe toate. (…) Sunt stabilite și soluții când capacitatea unei localități este depășită. Luăm legătura cu celelalte localități. Din punctul meu de vedere, important este să știm persoanele care au nevoie, după, soluții se găsesc la fiecare UAT”, a declarat șeful ISU.
Șefa Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Olt a menționat și posibilitatea ca primăriile să se asocieze pentru a furniza împreună servicii sociale.
Ce localități din Olt au anunțat că pot oferi cazare
Oltul cuprinde 112 localități: două municipii, șase orașe și 104 comune. Potrivit datelor prezentate în cadrul ședinței, patru localități urbane au raportat existența unor spații pentru cazarea persoanelor fără adăpost: Slatina, Caracal, Drăgănești-Olt și Potcoava.
Acestora li se adaugă 23 de comune: Bărăști, Bobicești, Colonești, Dobrosloveni, Dobrun, Drăghiceni, Ghimpețeni, Giuvărăști, Grădinile, Ipotești, Izbiceni, Morunglav, Movileni, Oboga, Pârșcoveni, Seca, Sâmburești, Stoicănești, Strejești, Ștefan cel Mare, Tătulești, Tufeni și Vulpeni.
Primarul comunei Giuvărăști, Daniel Pană, a spus că spațiul de la centrul medical comunitar poate fi folosit în situații de urgență. „Avem un centru medical comunitar, unde funcționează cabinet de medicină de familie, cabinet de medicină de specialitate, asistentul social și avem, la etaj, unde de fapt ar trebui să fie o garderobă pentru personalul care lucrează acolo și nu se întâmplă asta, acolo avem un spațiu cu grup sanitar, două încăperi unde am putea să cazăm persoane aflate în imposibilitate la un moment dat”.
Primăria a folosit o singură dată, în ultimii ani, acest spațiu pentru cazarea unei persoane, după ce locuința acesteia a fost distrusă de un incendiu. După câteva zile, persoana a fost internată într-un centru de îngrijire a vârstnicilor.
Edilul a subliniat că serviciile sociale sunt importante și dincolo de situațiile de urgență. „Și din fonduri europene, și din fonduri de la bugetul de stat și și din resursele proprii se pot face foarte multe lucruri. Centrul medical-comunitar l-am realizat cu fonduri europene”.
Comuna are de cinci ani un asistent social specializat. Primarul a semnalat, totodată, dificultatea de a atrage medici în localitățile mici: „Ar mai fi ceva. Ar trebui să ne dea posiblitatea ca noi să încheiem o colaborare cu un medic de familie și medic de specialitate, pentru că atunci, dacă poți să-l și remunerezi, pe lângă banii pe care el îi primește per capita și ce mai presupune medicina de familie, va fi mult mai ușor de găsit un medic. Pentru că, știți bine, medicii de familie sunt greu de găsit și nu mai vor să vină decât dacă au pacienți foarte mulți, iar medicii de specialitate în niciun caz. E foarte greu să găsești un medic să vină să câștige din contractul cu CJAS”.
Ce obligații au primăriile față de persoanele fără adăpost
Legea asistenței sociale nr. 292/2011 stabilește responsabilitatea administrațiilor locale în organizarea serviciilor pentru persoanele fără adăpost. Articolele 57 și 58 prevăd găzduire temporară, consiliere și măsuri de reintegrare socială, adaptate nevoilor fiecărei persoane.
Autoritățile locale trebuie să organizeze și adăposturi în situații de urgență, inclusiv atunci când temperaturile sunt foarte scăzute sau foarte ridicate. Standardele minime de calitate aplicabile acestor servicii au fost aprobate în 2019.
Strategia națională pentru incluziunea socială a persoanelor fără adăpost, valabilă pentru perioada 2022-2027, urmărește, pe lângă cazare, accesul la servicii sociale, consiliere și reintegrare. În 2024, legislația a precizat obligația primăriilor de a înființa servicii adecvate pe raza localităților și a consolidat regulile privind acreditarea, licențierea și verificarea furnizorilor.
Tot în 2024 au fost actualizate regulile de subvenționare a serviciilor sociale furnizate de asociații și fundații. Subvenția medie lunară poate ajunge la 600 de lei pentru fiecare beneficiar al adăposturilor de noapte și al serviciilor fără cazare, respectiv la 1.000 de lei pentru serviciile cu cazare, altele decât adăposturile de noapte.
Legea nu obligă fiecare primărie să dețină o clădire proprie destinată adăpostirii peste noapte. Administrațiile locale trebuie însă să asigure servicii sociale potrivite și să organizeze cazarea în situații de urgență, direct sau în colaborare cu alți furnizori.
