Proteste masive în instituțiile publice după anunțarea măsurilor de austeritate guvernamentale
Luni, zeci de instituții din întreaga țară, inclusiv Ministerul de Finanțe și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, au fost scena unor proteste generate de noile decizii guvernamentale ce vizează reducerea sporurilor salariale pentru angajații din sectorul public.
Reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), una dintre principalele priorități ale cabinetului condus de Ilie Bolojan, a stârnit controverse după ce Guvernul a decis să mențină structura actuală și să renunțe la înființarea structurilor antifraudă teritoriale la nivel județean, programate inițial pentru 1 iulie 2025.
În ședința de Guvern de luni, au fost adoptate două ordonanțe de urgență: una privind modificarea remunerațiilor în sectorul bugetar, iar cealaltă anulând extinderea planificată a ANAF. Aceste măsuri au provocat reacții puternice în București, Cluj, Mureș, Constanța, Vrancea și alte județe, cu proteste în instituții precum Casa de Pensii, Inspectoratele Teritoriale de Muncă, Agențiile de Plăți și Inspecție Socială, AJOFM, CNSAS și Administrațiile Județene ale Finanțelor Publice.
În plus, salariații din aparatului guvernamental s-au mobilizat după ce a fost anunțată plafonarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut lunar, față de suma anterioară de până la 15% din salariul de bază, cu un maxim de 1.500 lei. Sindicatul angajaților guvernamentali a criticat intens această decizie, atrăgând atenția asupra creșterii considerabile a aparatului politic superior, în contextul invocat al reformei statului.
Contextul financiar și impactul măsurilor asupra bugetului public
Cheltuielile salariale din sectorul bugetar au crescut semnificativ în 2024, de la 132 miliarde lei la 164 miliarde lei, ceea ce a impus aceste ajustări. Deși ordonanța fusese programată inițial pentru vineri, a fost amânată pentru a obține toate avizele necesare. Ca măsură compensatorie, angajații expuși la condiții dificile vor primi între 3 și 5 zile suplimentare de concediu de odihnă.
Apel la dialog social și transparență din partea Guvernului
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a subliniat problemele structurale ale economiei românești, evidențiind bugete construite „nerealist”, cu supradimensionări ale veniturilor și subestimări ale cheltuielilor, ceea ce a condus la un deficit persistent.
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că va invita liderii sindicali pentru discuții, afirmând că este important să existe un dialog deschis pentru clarificări și soluții, reiterând că dreptul la protest este constituțional, dar guvernul trebuie să transmită un mesaj ferm în această perioadă economică dificilă.
Reforma reală: optimizarea personalului pentru eficiență și sustenabilitate
Analistul economic Bogdan Glăvan explică că protestele reflectă nemulțumirea firească față de afectarea veniturilor, însă reforma trebuie să vizeze plafonarea anvelopei salariale, nu diminuarea salariilor individuale. El atrage atenția asupra surplusului de personal din administrație, rezultat în urma angajărilor din ultimii ani, care a crescut cheltuielile publice.
Potrivit analistului, soluția reală constă în restrângerea și optimizarea schemei de personal la instituțiile publice, forțând astfel o organizare mai eficientă. Astfel, aceste instituții ar trebui să găsească soluții interne pentru reducerea cheltuielilor salariale, fie prin reorganizare, fie prin renegocierea contractelor colective de muncă.
Glăvan avertizează că, dacă măsurile nu vor fi aplicate corect, tensiunile sociale vor persista, iar solicitările de majorare salarială vor reapărea la următoarea ocazie.
