Florin Cîțu: România pierde anual miliarde de euro din cauza birocrației excesive
Pe 2 iunie, fostul premier Florin Cîțu a atras atenția că suprareglementarea afectează grav economia României, provocând pierderi anuale estimate între 3,5 și 6 miliarde de euro. Pentru a contracara această problemă, el pledează pentru o reducere rapidă și fundamentală a barierelor birocratice.
Birocrația împiedică accesul pe piața unică europeană
România, deși membră a Uniunii Europene încă din 2007, continuă să aplice reguli care împovărează antreprenorii și investitorii, susține Cîțu. Acesta evidențiază că, în multe cazuri, instituțiile naționale solicită autorizații și controale suplimentare pentru produse și servicii deja aprobate în alte țări UE, ceea ce contravine normelor europene privind recunoașterea reciprocă.
Fostul premier adaugă că acest tip de reglementare se aplică într-o gamă largă de sectoare, de la suplimente alimentare și dispozitive medicale, până la fintech și servicii financiare, afectând negativ atât competiția, cât și inovarea.
Impactul economic al suprareglementării
Cîțu subliniază că România este una dintre țările europene cu cel mai ridicat nivel de birocrație în privința accesului pe piața unică pentru produse deja autorizate în alte state membre. Această situație conduce la:
- pierderi semnificative de investiții străine, care aleg piețe mai puțin restrictive;
- costuri administrative suplimentare pentru întreprinderile mici și mijlocii;
- încetinirea progresului și a inovării locale.
El avertizează că aceste efecte negative nu sunt ușor cuantificabile în PIB, dar au consecințe pe termen lung asupra competitivității economice a țării.
Soluții pentru un mediu economic competitiv
În opinia lui Florin Cîțu, România trebuie să adopte urgent măsuri de simplificare, printre care se numără:
- implementarea efectivă a Regulamentului (UE) 2019/515 privind recunoașterea reciprocă a produselor;
- realizarea unui audit independent pentru toate autoritățile ce dublează proceduri europene;
- crearea unui ghișeu digital unic pentru înregistrarea rapidă a produselor și serviciilor autorizate în UE.
„România are nevoie de mai multă încredere în piața liberă, nu de controale suplimentare”, afirmă fostul premier, pledând pentru o transformare profundă a instituțiilor, adaptate la cerințele economiei moderne.
În final, Cîțu evidențiază oportunitatea poziționării țării ca un pol regional de atragere a investițiilor, care poate fi atins doar prin abandonarea practicilor birocratice anacronice și adoptarea unui model european autentic în gestionarea economiei.
