Ce mâncau împărătesele și reginele: trei meniuri surprinzător de diferite
Imaginea unei mese regale pline de preparate sofisticate nu se potrivește întotdeauna cu obiceiurile de zi cu zi ale monarhilor. Unele împărătese preferau mâncăruri simple și hrănitoare, în timp ce altele își controlau strict alimentația sau se răsfățau cu deserturi încă de la prima masă a zilei.
Ce mâncau împărătesele și reginele depindea de gusturile, preocupările și stilul lor de viață. Meniurile Ecaterinei cea Mare, Elisabetei a Austriei și Mariei Antoaneta arată cât de diferite puteau fi obiceiurile alimentare de la o curte regală la alta.
Ce mâncau împărătesele: borșul preferat de Ecaterina cea Mare
Ecaterina cea Mare a condus Imperiul Rus timp de 34 de ani, între 1762 și 1796. Născută în Prusia cu numele Sophie Friederike Auguste von Anhalt-Zerbst-Dornburg, a ajuns în Rusia în adolescență, pentru a se căsători cu viitorul țar Petru al III-lea. După convertirea la ortodoxie, a luat numele de Ecaterina.
În 1762, cu sprijinul armatei, a preluat puterea de la soțul său și s-a proclamat împărăteasă. În timpul domniei, Rusia și-a extins teritoriul, iar Ecaterina a susținut reforme juridice și educaționale. A fost, de asemenea, interesată de ideile iluministe și a corespondat cu filosofi europeni.
În ciuda poziției sale, nu era atrasă doar de preparate extravagante. Printre mâncărurile preferate se număra borșul de sfeclă, o supă consistentă, asociată cu bucătăria est-europeană. O rețetă inspirată de acest preparat se poate face cu carne de vită, sfeclă, morcovi, varză și verdețuri.
Ingrediente: aproximativ 1,9 litri de apă, 450 de grame de rasol de vită, cinci boabe de piper, două foi de dafin, sare, mărar uscat, trei sfecle medii rase, două linguri de ulei, două lingurițe de oțet, doi morcovi tăiați rondele, o cană de varză tocată, două linguri de pătrunjel, o ceapă și o lingură de făină. Pentru o variantă mai bogată, se pot adăuga cartofi și roșii.
Mod de preparare: Fierbeți carnea la foc mic, în apă cu piper, foi de dafin, sare și mărar, până când se desprinde ușor de pe os. Între timp, înăbușiți sfecla în ulei, apoi adăugați oțetul. Scoateți carnea din supă, lăsați-o să se răcească și tăiați-o în bucăți. Strecurați zeama, îndepărtați grăsimea de la suprafață și puneți în oală morcovii, varza, pătrunjelul și sfecla.
Adăugați carnea și lăsați supa să fiarbă la foc mic. Căliți separat ceapa, presărați făina și încorporați amestecul în oală. Borșul se servește fierbinte.
Ecaterina obișnuia să bea cafea dimineața, însoțită de smântână și pâine prăjită cu migdale. La prânz putea alege borș sau carne de vită fiartă cu murături, iar seara mânca puțin. La ospețe, în schimb, mesele erau mult mai bogate, cu numeroase feluri de mâncare și deserturi.
Elisabeta a Austriei și regimul alimentar strict
Elisabeta, cunoscută drept Sisi, a fost împărăteasă a Austriei și regină a Ungariei. A devenit celebră nu doar pentru rolul său la curte, ci și pentru preocuparea intensă față de aspectul fizic. Își îngrijea cu atenție părul lung și urma un program solicitant de exerciții, încercând să-și mențină o siluetă foarte subțire.
Alimentația ei era frugală și bogată în proteine. Preferințele includeau supe limpezi din carne de vită, pui, căprioară sau potârniche, precum și fileuri de carne preparate puțin. Consuma și suc de carne, obținut prin fierberea cărnii de vită sau vițel.
Împărăteasa aprecia lactatele, iar pentru a avea lapte proaspăt în timpul călătoriilor lua uneori cu ea vaci și capre. După mesele bogate de la banchete, recurgea la cure alimentare în care consuma, pentru câteva zile, doar portocale sau albușuri bătute cu sare, uneori amestecate cu violete.
Din când în când, se răsfăța cu bomboane și înghețată cu aromă de violete. Însă restricțiile alimentare și exercițiile intense i-ar fi afectat sănătatea. Medicul ei nota: „La femeia care în rest era sănătoasă, am constatat o umflare destul de pronunțată, în special la nivelul gleznelor. Era o afecțiune pe care medicii o întâlneau rareori în acele vremuri și care, din păcate, avea să devină bine cunoscută abia în timpul războiului. Edem de foame!”
Maria Antoaneta, regina care începea ziua cu desert
Maria Antoaneta, fiica unei familii imperiale, a ajuns în Franța după căsătoria cu moștenitorul tronului, viitorul rege Ludovic al XVI-lea. A rămas cunoscută pentru petrecerile fastuoase, vestimentația costisitoare și viața de la curte.
În privința meselor obișnuite, nu urma neapărat un regim ieșit din comun. Un detaliu care a atras atenția era micul dejun, la care consuma adesea dulciuri. Putea alege ciocolată caldă sau ciocolată cu frișcă, alături de pâine, brioșe ori produse de patiserie.
La prânz prefera porții moderate de carne de pasăre, pește, legume înăbușite sau supă ușoară. Cina era, de asemenea, alcătuită din pește și legume ori alte preparate simple. Îi plăcea limonada, în care înmuia biscuiți, și aprecia dulciurile cu migdale și flori de portocal.
La fel ca Ecaterina cea Mare, participa la dineuri ceremoniale cu multe feluri de mâncare, organizate pentru a impresiona invitații. Între mesele fastuoase de la curte și preferințele de zi cu zi, meniul reginei era un amestec de preparate ușoare și deserturi generoase.
