Bacalaureat la Limba Română: cum a evoluat examenul în ultimul deceniu
Pe parcursul anilor 2015-2025, structura formală a probei scrise de Limba și literatura română la Bacalaureat a rămas aparent stabilă: trei ore de lucru, trei subiecte majore, 10 puncte acordate din oficiu și un total de 100 de puncte. Cu toate acestea, cadrele didactice semnalează transformări importante în ceea ce privește nivelul de rigoare și conținutul evaluării.
Profesorul Claudiu Zamfirescu, care predă Limba română într-un liceu din Timișoara, consideră că, deși forma a rămas similară, esența examenului s-a schimbat spre simplificare și spre o orientare mai degrabă spre creșterea ratelor de promovare decât spre selecție riguroasă.
Bacalaureat la Limba Română – structura de referință și ce însemna în 2015
În anul 2015, proba urma programa aprobată anterior, iar la filiera reală primul subiect includea un text literar cu întrebări de înțelegere (50 de puncte), un eseu argumentativ scurt (20 de puncte) și un eseu amplu de 400-600 de cuvinte (30 de puncte), plus o sarcină auxiliară de 10 puncte. La profilul uman, eseul scurt avea 10 puncte, iar eseul lung 30 de puncte. Baremele și durata examenului s-au aplicat constant până în 2019.
„Îți spun sincer, când mă uit în urmă la subiectele din 2015, atunci chiar conta ce ai învățat. La real, elevii mei aveau de scris un eseu de 400-600 de cuvinte, dar conta fiecare argument, fiecare secvență comentată. Iar la uman, săracii de ei, se așteptau la eseuri critice veritabile, cu perspectivă, cu stil personal. Acum, dacă le-ar da așa ceva, foarte mulți ar pica pe capete. Nu pentru că sunt mai slabi, ci pentru că nu i-a mai pregătit nimeni în direcțiile ăstea”
Profesorul a explicat aceste observații pentru o publicație națională, subliniind că pregătirea actuală a elevilor nu mai dezvoltă aceleași competențe de analiză și construcție a unui discurs argumentativ complex.
Pandemia și schimbările din programa pentru Bacalaureat la Limba Română
Anul 2020 a întrerupt calendarul obișnuit: sesiunea din iunie-iulie a fost amânată și reprogramată în toamnă, iar lucrările au fost în premieră scanate și corectate digital într-un proiect-pilot. În 2021, pe lângă măsurile sanitare, au fost introduse și modificări de conținut: un ordin a aprobat noi programe pentru Bacalaureat, inclusiv pentru Limba română, cu o extindere a listei de autori canonici și o accentuare a competențelor de limbaj.
„Pandemia ne-a dat peste cap. În 2021 au venit cu programe noi, cică «extinderea listei de autori canonici». Sună bine, dar realitatea e că au băgat autori mai ușori, textele mai scurte, iar s-au simplificat subiectele. Baremul a fost gândit să treacă lumea, nu să selecteze.”
Digitalizarea corectării și efectele asupra evaluării
În 2022-2023 procesul de corectare digitală s-a generalizat: pilotul a fost extins, iar în 2023 s-a folosit obligatoriu o aplicație informatică pentru corectura lucrărilor scrise. Deși structura subiectelor nu a fost oficial modificată, tranziția la corectarea electronică a influențat modul în care se acordă punctajele.
„Corectarea digitalizată sună modern. Dar uite ce s-a întâmplat: profesorii se uită pe tabletă, fac click, punctează mecanicește. Unde mai e discuția aia între corectori? «Băi, aici elevul ăsta a sesizat o nuanță, poate merită un plus»? Nu mai e. Și atunci, ca să nu iasă scandal, baremele s-au lărgit cât gardul. Orice răspuns e pe jumătate acceptat. În 2015, dacă nu îmi scriai corect «mărci ale subiectivității», pierdeai două puncte. Acum orice e valabil.”
Percepția asupra subiectelor din 2024-2025
Deși în 2024 și 2025 nu au intervenit modificări legislative majore în programa de Limba română (care rămânea una aprobată anterior), se anunțase aplicarea unor noi planuri-cadru începând cu Bacalaureatul din 2026. În 2025, subiectele au păstrat aceeași configurație: text literar cu întrebări (50 de puncte), eseu scurt de 150-180 de cuvinte (20 de puncte), o sarcină de analiză a unui fragment (10 puncte) și un eseu amplu pe o operă studiată (30 de puncte).
„Mă uit pe subiectul I din 2025 – niște întrebări de doi bani, de nivel de clasa a opta. Pe vremea mea, la subiectul I aveai de analizat text din punct de vedere stilistic, de găsit figuri de sintaxă. Acum nivelul a scăzut. Iar la subiectul III, la eseul de 30 de puncte, baremul zice «se punctează și încercarea de a construi un discurs coerent». Adică te aplaudăm că ai încercat.”
Profesorul trage o diferență clară între examenul de acum un deceniu și cel de astăzi, considerând că Bacalaureatul la Limba Română a pierdut din rigoare și din capacitatea de a testa în profunzime competențele elevilor.
„Uite ce vreau să spun: în 2015, Bacalaureatul la Română era un examen serios. Îți testa cultura, logica, talentul de a scrie. În 2025, e o formalitate. Se vede clar că Ministerul vrea promovabilitate mare, nu oameni care știu cu adevărat carte.
Noi, profesorii, simțim asta la ore, pentru că elevii nu mai au motivație să învețe temeinic. Ei știu că oricum iau 7-8. Și asta nu e vina lor. E vina unui sistem care a transformat Bacalaureatul într-un fel de permis auto: îl iei aproape oricum, dar nu înseamnă că știi să conduci”
Declarațiile sunt ale lui Claudiu Zamfirescu, profesor de Limba Română, care descrie schimbările pe care le observă la clasă și la examene.
