Reforma pensiilor speciale: termenul, avizele și ce se schimbă în proiect
Ministrul Justiției a subliniat recent că Guvernul trebuie să urmeze toate demersurile de legalitate și constituționalitate pentru finalizarea reformei pensiilor speciale, menționând că interesul național este încadrularea în reperele de timp apreciate de Comisia Europeană pentru a nu pierde fonduri din PNRR. El a reamintit că avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) poate fi emis „până la 30 de zile, așa cum a stabilit Curtea Constituțională”, iar adoptarea legii până la termenul fixat depinde de mai mulți factori.
Termenul CSM și rolul avizului în reforma pensiilor speciale
Despre ritmul în care CSM poate formula un aviz, ministrul a punctat: „este cunoscută legea și este cunoscută și decizia Curții Constituționale care a lămurit în ce condiții trebuie dat acest aviz și care este termenul pe care CSM-ul îl are pentru a formula un aviz”.
El a adăugat că: „Depinde de Consiliul Superior al Magistraturii dacă își exercită această prerogativă de a da un aviz consultativ într-un interval de timp mai mare sau mai restrâns, putând merge până la cele 30 de zile, așa cum a stabilit și Curtea Constituțională”.
Elementele-cheie ale noii variante a proiectului
Surse consultate de redacție arată că, în negocierile pe marginea reformei pensiilor speciale, Guvernul ar fi acceptat un compromis privind perioada de tranziție: aplicarea ar urma să se producă după 15 ani, nu după 10 ani, iar procentul folosit în calculul pensiei rămâne la 70% din salariu, fără majorare la 75% în varianta finalizată a proiectului.
- Perioada de tranziție: 15 ani (propunere recentă)
- Cuantumul pentru pensie: 70% din salariu, menținut în proiect
- Termen-limită PNRR: autoritățile au în vedere respectarea calendarului indicat de Comisia Europeană
Referitor la importanța alinierii proiectului cu obiectivele de guvernare, oficialul a explicat: „Obiectivul programului de guvernare a fost pe două coordonate: unul de echilibru și de justiție socială, în sensul de a se stabili o vârstă de pensionare care să fie una omogenă, unitară în sistemul public, 65 de ani, iar cealaltă coordonată viza obținerea tuturor finanțărilor europene prin programul PNRR, care sunt foarte importante pentru țara noastră. Deci important este să atingem aceste două ținte printr-un proiect care să fie constituțional”.
Ministrul a mai apreciat că, dacă proiectul va atinge atât o reglementare coerentă a vârstei de pensionare, cât și obținerea finanțărilor europene, atunci obiectivul este atins: „Dacă acest proiect va avea finalitatea dorită de către noi în ceea ce privește o necesară așezare a vârstei de pensionare în raport cu situația țării, de realitățile concrete sociale și economice și de obținere a banilor europeni, eu consider că ne-am atins acest obiectiv”.
Despre modul în care se vor exprima pozițiile instituțiilor implicate, ministrul a subliniat: „Punctul de vedere al Guvernului va fi exprimat în proiectul de lege consolidat care va fi trimis spre avizare la Consiliul Superior al Magistraturii. (…) Guvernul, prin acest mecanism de asumare a răspunderii, are un atribut legislativ împreună cu Parlamentul și, sigur, Consiliul Superior al Magistraturii este un reprezentant al magistraților cu privire la cariera acestora și va avea, de asemenea, un punct de vedere. Ar fi fost de dorit ca punctele de vedere să fie convergente, pentru a reflecta o comunicare și o cooperare între autoritățile publice, dar în egală măsură și diferențele de opinie sunt firești într-o societate democratică”.
În contextul discuțiilor publice legate de termenul limită pentru îndeplinirea jalonului din PNRR privind pensiile speciale, ministrul a reiterat necesitatea respectării procedurilor constituționale pentru a asigura legalitatea și aplicabilitatea reformei.
