Pelerinajele la Muntele Athos: românii, în fruntea pelerinilor în 2025
Pelerinajele la Muntele Athos — de ce a crescut interesul
În 2025, Muntele Athos a înregistrat un aflux record de vizitatori — aproape 400.000 de pelerini — iar românii se situează pe primul loc în topul celor care au vizitat locul sfânt. Interesul în creștere pentru pelerinajele la Muntele Athos este legat, în parte, de dificultățile organizării călătoriilor în alte zone sfinte, astfel că mulți credincioși și-au reproiectat itinerariile spre Grecia, iar locurile pentru ianuarie sunt deja epuizate, conform relatărilor din presă.
Muntele Athos este acum acoperit de zăpadă, iar călugării se pregătesc pentru o iarnă îndelungată: amenajează adăposturi pentru păsări și își fac provizii pentru sezonul rece.
„După-amiază a fost un pic de ploaie şi până seara a început să ningă. Și dimineaţă ne-am trezit în frumuseţea asta, în splendoarea asta”, a povestit părintele Pimen, călugăr la Athos.
Cum se desfășoară pelerinajele la Muntele Athos
Mulți români aleg să ajungă pe Sfântul Munte în preajma sărbătorilor de iarnă pentru a trăi atmosfera de Crăciun și Bobotează în mănăstiri. „Marea majoritate care făceau Ţara Sfântă s-au axat pe Grecia şi Muntele Athos”, explică un ghid turistic român.
Accesul se face în general din portul Ouranoupoli. Pelerinii trebuie să obțină un document oficial de intrare, numit diamonitirion, emis de administrația monahală a Athosului. Costul acestui permis este de 25 de euro, este valabil trei zile și permite accesul în mănăstiri; cazarea și masa sunt oferite gratuit, în limita locurilor disponibile.
„O să trebuiască să ne descălţăm, să ne luăm papuci pentru că nu avem voie să intrăm în biserică decât cu şlapi”, a povestit un pelerin român ajuns pe Sfântul Munte.
- Permis de intrare: diamonitirion, valabil 3 zile.
- Cost orientativ: 25 de euro pentru permis.
- Cazare şi masă: oferite gratuit în mănăstiri, în funcţie de locurile disponibile.
- Reguli: respectarea obiceiurilor bisericești şi a restricţiilor pentru acces în lăcaşuri.
Viaţa la mănăstire este centrată pe rugăciune, muncă și austeritate. Pelerinii pot participa atât la slujbe, cât şi la activităţi gospodăreşti cotidiene. „Astăzi am săpat în grădină, toţi, tot grupul. Am înţeles că a fi cu Dumnezeu în viaţa ta înseamnă să nu faci de nota 5 sau de nota 7, pentru că merge şi aşa”, a mărturisit unul dintre vizitatori.
Deşi locul este dedicat reculegerii, unele schituri au prezenţă online — pagini pe reţele sociale, canale video şi podcasturi — iar călugării comunică cu credincioşii prin e-mail sau aplicaţii de mesagerie, chiar dacă majoritatea chiliilor nu oferă acces la internet.
„Oamenii trebuie să vină şi să revină la Sfântul Munte. Desigur că este greu să ajungi la Sfântul Munte pentru că sunt anumite bariere, permis de intrare şi aşa mai departe, astfel încât turismul să fie ţinut în limite, de ce? Pentru că nu este loc turistic ci este loc duhovnicesc”, a transmis unul dintre călugări.
